Asa cum s-a aratat in modulele anterioare, alimentatia joaca un rol important in prevenirea si mai ales in tratamentul bolilor digestive.
Este cunoscut faptul ca o alimentatie necorespunzatoare are consecinte imediate asupra aparatului digestiv, stomacul fiind cel care intra primul in conflict cu ali mentul daunator si numai dupa o perioada mai lunga de timp, luni sau ani, vor aparea tulburari din partea altor organe sau aparate (cardiovascular, renal, endocrin).
Regimul alimentar pentru bolnai digesti este, fara indoiala, de o mare importanta, precieindu-se faptul ca imdiferent de boala, numai singur tratamentul medicamentos nu este suficient si nu poate duce la ndecare. De aceea ne permitem sa revenim in acest submodul cu citeva notiuni generale de igiena alimentara si dietetica, dupa care vom expune pe rind regimurile alimentare indicate in citeva boli ale aparatului digestiv.
Pentru a preveni imbolnarea stomacului, intestinului, este deosebit de important ca prinzurile alimentare sa fie luate la ore regulate, sa se manince in liniste, fara enervari, si alimentele sa fie bine masticate. Alimentele sa fie gatite proaspat, sa se ete mincarurile reincalzite, gatite cu 12 zile in urma. Bolnalor digesti le este interzis consumul de alimente sau bauturi fierbinti (peste 4550AC) ; de asemenea sint interzise bauturile de ia gheata si consumul de inghetata.
La pregatirea mincarurilor nu se vor intrebuinta condimente (piper, boia) sau ceapa prajita, nu se vor face rintasuri, de asemenea se vor eta grasimile prajite. Sint contraindicate aluaturile dospite sau cu praf de copt, ca si piinea calda.
Dulciurile concentrate nu vor fi consumate ca atare si in nici un caz pe stomacul gol. Bauturile alcoolice vor fi excluse ; cafeaua si ciocolata, care sint excitante puternice ale secretiilor gastrice, trebuie de asemenea indepartate din alimentatia bolnalor digesti.
Regimul trebuie sa contina totusi toti principii alimentari : proteine, glucide, lipide, tamine etc. ; un regim restrictiv cu aport caloric insuficient nu poate fi admis decit pentru o perioada scurta (24 zile), in cazul afectiunilor acute. Cum majoritatea bolilor digestive sint boli cronice, regimul alimentar trebuie sa fie echilibrat, cu aport caloric suficient, pentru ca el trebuie respectat o perioada lunga de timp (luni, ani) si in aceste conditii un regim insuficient caloric sau lipsit de tamine ar duce la tulburari de nutritie.
Fiecare bolnav digestiv trebuie sa-si fixeze regimul si in functie de toleranta indiduala, pentru ca deseori, in aceeasi boala, un organism suporta bine un aliment (de exemplu, laptele) iar altul nu-l tolereaza. De asemenea este important ca un aliment (admis in foaia de regim alimentar) sa nu fie exclus din alimentatie dupa prima incercare de a fi consumat de bolnav ; dupa citeva zile trebuie utilizat din nou si numai daca la 23 incercari bolnavul se connge ca nu-l tolereaza sa-l stearga de pe lista de alimentatie.
in bolile catatii bucale in care bolnai acuza deseori dureri mari locale la consumul de alimente, acestea putind provoca si usturimi la nivelul gurii si limbii, alimentele vor fi preparate sub forma de paste, totul bine fiert, zarzavatul pasat, carnea tocata de doua ori ; nu se vor adauga condimente sau suc de lamiie. Alimentele vor fi date bolnavului la temperatura corpului. Se vor eta produsele lactate care au tendinta de a ramine lipite pe suprafata mucoasei inflamate. Dupa terminarea prinzului se vor da bolnavului ceaiuri si apoi se va face toaleta riguroasa a catatii bucale.
in bolile esofagului bolnavul intimpina greutati mari la inghitire, uneori numai pentru alimente solide, alteori chiar si pentru lichide.
Alimentele vor fi preparate tot sub forma de pasta groasa, vor fi bine masticate la nivelul gurii si vor fi inghitite in cantitati mici. Se vor prepara produse concentrate cu aport mare de calorii in cantitate mica de aliment, ca de exemplu : piureuri de legume imbogatite cu galbenus de ou, unt si smintina. Vor fi complet excluse condimentele, alimentele sarate sau acre. Carnea va fi data tocata de doua ori si bine fiarta, sub forma de perisoare. Fiecare masa se va termina cu jumatate ceasca de ceai usor indulcit. Bolnavul nu se va culca cel putin 30 de minute dupa terminarea mesei.
in bolile stomacului bolnavul va respecta toate regulile de igiena alimentara amintite, regimul va fi mai restrins in primele zile de la inceputul bolii sau al perioadei dureroase, cind bolnavul va primi ceaiuri, lapte, supe de zarzavat pasate si ingrosate cu gris sau paste fainoase, sufleuri, budinci, papanasi fierti.

Dupa 23 zile se vor adauga piureuri de legume cu unt si smintina, carne tocata fiarta, oua fierte moi, dulciuri preparate in casa din aluaturi fragede cu mere sau brinza de vaci.
Bolnai vor consuma toate alimentele bine fierte sau coapte, vor eta cruditatile in primele 1014 zile de la inceputul bolii si treptat isi vor imbogati alimentatia pina la regimul complet pentru ulcer duodenal ( foaia de regim nr. 1).
Desigur ca ulcerul gastric sau duodenal complicat necesita o alta schema de regim

acestea insa obiga bolnavul la spitalizare si atunci indicatiile de regim alimentar vor fi indidualizate de catre medic, de la caz la caz.In caz de hemoragie digestiva superioara (cind bolnavul are varsaturi cu singe) pina la internare bolnavului i se vor administra numai lichide reci (apa sau ceai neindulcit) date cu lingurita si se vor aplica comprese reci pe abdomen.
Credem ca este necesar sa retinem atentia asupra regimului bolnavului operat de stomac cu rezectie gastrica. In acest caz capacitatea stomacului este mult micsorata

bolnavul nu poate lua la un prinz decit cantitati mici de alimente

de aceea el va fi obligat sa manince la intervale scurte, de 23 ore. Alimentele admise sint aceleasi ca si pentru ulcerul duodenal, e-tindu-se alimentele cu continut mare de celuloza : fasole verde, mazare, conopida, de asemenea fructele crude si dulciurile concentrate.
Bolnavul nu va consuma bauturi in timpul mesei, ci numai intre mese, va minca incet si va mastica foarte bine alimentele.
in bolile intestinului, atunci cind un bolnav prezinta numeroase scaune moi, apoase, cu mucozitati

insotite de crampe abdominale

se impune un regim alimentar sever, consumindu-se in prima zi ceaiuri de menta, musetel sau ceai rusesc foarte putin indulcite, supe de morcov pasate cu orez fiert si piine prajita. Dupa 23 zile se va trece la carne fiarta, paste fainoase fierte, preparate cu brinza telemea sau cas.
Laptele dulce sau iaurtul vor fi etate 710 zile. ca si fructele crude.In formele de diaree cronica regimul va fi mai putin restrins, dar se vor indeparta din alimentatie laptele si cruditatile ( foaia de alimentatie nr. 2).
Dimpotriva, in constipatia cronica, bolnai vor consuma lichide in cantitate mare, vor eta branzeturile, excesul de carne si fainoase ; se vor simti bine dupa un prinz de tarite de griu zilnic. Prinzul va fi facut din 3050 g tarite de griu fierte 23 minute in lapte cu zahar, sau numai oparite cu lapte indulcit. Acesta va fi consumat de preferinta intre mesele principale. Bune rezultate in constipatie au dat si salatele de legume rase formate din 3 legume (de exemplu : morco, sfecla, telina) pregatite cu lamiie si untdelemn (din germeni de porumb sau masline).
Bolnalor li se recomanda de asemenea alimentele bogate in "fibre vegetale" (fasole verde, sfecla, conopida, varza etc), consumate zilnic la una din mese ; piinea neagra si piinea de graham (cu secara) este mai indicata decit cea alba. Se vor consuma fructe, de preferinta crude, si .se vor eta cafeaua si ciocolata ( foaia de regim nr. 3).
Cind la un bolnav, scaunele alterneaza, 23 zile fiind diareice apoi 23 zile prezentind constipatie, asa-n urnitul "colon iriil", regimul alimentar trebuie adaptat, indidualizat : in zilele in care predomina diareea se vor consuma alimente ca in diareea cronica, iar in perioada de constipatie alimentatia se va adapta dupa regimul de constipatie. Bolnavul singur trebuie sa-si sileasca regimul dupa necesitate.
in bolile regiunii ano-rectale, hemoroizi, fisuri, durerea este mult accentuata atunci cind eliminarea scaunului este dificila ; dealtfel aceste afectiuni apar frecvent la cei care sufera de constipatie, de aceea regimul alimentar va fi cel de constipatie ( foaia de regim nr. 3).
Hepatitele cronice, indiferent de forma lor clinica, sint boli cu durata lunga, care obliga bolnavul la regim alimentar timp indelungat. De aceea atentia pentru o alimentatie completa trebuie sa fie deosebita.
Bolnai vor consuma toate alimentele proaspete, proteinele nu vor lipsi din alimentatia zilnica, sub forma de carne, oua sau produse lactate ( foaia de regim nr. 4). Fainaasele sint necesare, dar atunci cind exista tendinta la ingrasare, ele se vor limita cantitativ. Tot in aceste conditii se vor limita si dulciurile concentrate. Mierea de albine este cea mai indicata pentru bolnavul de hepatita. Fructele si legumele se recomanda a fi consumate zilnic, fierte, coapte sau crude, dupa toleranta, ele fiind o sursa pretioasa de tamine si este de preferat ca aceste tamine bolnavul sa si le procure din alimentatie si nu din letele obtinute de la farmacie.
Grasimile animale vor fi inlaturate cu exceptia untului, care este permis in cantitate moderata (3040 g/zi). Sint interzise cu desarsire bauturile alcoolice de orice fel.
Este recomandabil pentru bolnai cu hepatita cronica, ca dupa prinzurile principale sa pastreze un repaus la pat de 12 ore ; de asemenea se recomanda celor care acuza balonari sa nu consume lichide in timpul meselor, ci acestea sa fie baute intre mese.
In ciroza hepatica, boala de asemenea cronica, bolnai nu vor fi supusi unor regimuri restrictive severe in perioadele de acalmie. Regimul trebuie sa aduca toti produsii alimentari : proteine, glucide, lipide, tamine.
Bolnavul de ciroza va consuma zilnic carne, brinza de vaci, oua, lapte la mesele de dimineata si prinz ; va eta consumul acestor alimente seara ; carnea va fi consumata fiarta sau la gratar (de vaca, minzat, pasare, peste alb) ; nu se va consuma carne de gisca, rata, nat, peste gras. Brinza de vaca este un aliment necesar prin aportul de proteine, de asemenea casul, urda. Nu se indica brinze-turile fermentate. Sint indicate ouale fierte sau ochiuri (in apa), 23 pe saptamina, si ouale in diferite preparate culinare.
Laptele si produsele lactate sint de asemenea indicate ; cind bolnavul suporta greu laptele dulce, se va incerca amestecul lui cu ceai (in proportie egala) sau cu fainoase.
Fainoasele prescrise ciroticului sint : orez, cartofi, macaroane, gris, piine alba mai veche sau prajita.
Legumele sub forma de soteuri, piureuri sau crude, trebuie pregatite cu lamiie si untdelemn. Sint recomandate : morco, dovlecei, sfecla, telina, fasole verde, spanac, laptuci. Se interzic : varza, fasoalea alba boabe, guliile, ardeiul, netele.
Fructele bogate in tamine si glucide sint recomandate sub forma cruda, sucuri, coapte, sau fierte in compot.
Nu se recomanda migdalele, nucile, alunele.
Dintre dulciuri sint de preferat mierea, zaharul si marmelada, fiind bine tolerate, de asemenea prajiturile cu aluat fraged (fara drojdie sau praf de copt) ca si prajiturile uscate. Bolnavul nu va consuma prajituri cu creme de cacao si ciocolata. Grasimile nu sint interzise ciroticului in afara celor de provenienta animala, dintre care numai untul fiind permis in cantitate mica (2030 g/zi). Se prefera uleiul de germen de porumb, floarea soarelui si margarina.
Trebuie mentionat ca ii sint complet interzise bauturile alcoolice, alimentele conservate, afumaturile, mus-tarul, "piperul si ca, in general, mincarea trebuie sa fie gatita fara sare, fiind suficienta cantitatea de sare din lapte, zarzavaturi si fructe.
Cind ciroza se asociaza cu alte boli sau apar complicatii, regimul alimentar va fi indicat de medic in functie si de boala asociata.
Atunci cind apar semnele de "encefalopatie portala", cind bolnavul dene somnolent, dezorientat, se vor scoate din alimentatie carnea si ouale (proteinele), regimul alimentar limitindu-se la sucuri de fructe, zarzavaturi si fainoase.
In bolile culei biliare regimul alimentar va fi diferentiat dupa afectiune.
Astfel, in colecistitele acute care se insotesc de dureri, febra, frisoane, varsaturi, bolnavul va primi ceaiuri, limonade, compoturi putin dulci, supe de zarzavat, piureuri de legume, biscuiti, paste fainoase fierte. Se vor eta produsele lactate, de asemenea grasimile, chiar si untdelemnul in primele zile de la inceputul bolii ; se vor adauga in ziua a 3-a

a 4-a carnea fiarta, pestele fiert, fructele.

Se interzice pentru o perioada mai lunga de timp (23 saptamini) consumul de unt, smintina. oua, cafea, ciocolata.In litiaza biliara cu colica (criza dureroasa puternica) bolnai vor respecta acelasi regim, ca si in colecistita acuta, dar si in afara perioadelor dureroase trebuie sa ete alimentele care produc contractia culei biliare, asa cum sint : smintina, frisca, cremele cu ou, ouale chiar fierte sau ochiuri, cafeaua, ciocolata, alimentele prajite in ulei, carnea grasa, pestele gras, icrele si desigur conservele, afumaturile, mezelurile, condimentele, bauturile alcoolice.
Este bine de retinut ca uneori chiar alimentele permise, daca sint consumate in graba sau in perioade de oboseala excesiva

cu stresuri si enervari

pot provoca declansarea unor crize dureroase.
In diskineziile biliare cu hipotonie. acolo unde contractia culei biliare este ineficienta, se vor recomanda bolnavului alimente cu efect colecistokinetic (de contractie a culei biliare).In aceasta afectiune, un regim alimentar compus numai din carne fiarta, legume fierte, fructe, compoturi, poate duce la agravarea simptomatologiei prin lipsa de stimulare a contractiei culei biliare.
Citeva cunte trebuie spuse si despre regimul alimentar in pancreatita, boala mai rara, dar care atunci cind imbraca forma de pancreatita acuta este deosebit de grava. Cind se presupune aceasta afectiune, bolnavul prezentind dureri mari abdominale, stari de rau general, varsaturi, se interzice orice alimentatie, bolnavul primind numai apa sau ceai putin indulcit pina va fi examinat de medic.In pancreatitele cronice, formele dureroase, se vor eta mesele abundente, bolnavul va minca de 34 ori pe zi, prinzuri fractionate ; de asemenea nu va consuma deloc grasimi animale, bauturi alcoolice, va eta pe cit posibil cafeaua, ciocolata, cacaua.
Regimul cu carne fiarta, legume si fructe este de obicei bine suportat.