Profilaxia endocarditei infectioase se recomandA la urmAtoarele categorii de pacienti cu risc:

- purtAtorii de proteze valvulAre (indiferent de tip);

- istoric de endocarditA in antecedente (chiar fArA boalA cardiacA structuralA rezidualA);
- majoritatea cardiopatiilor congenitale (exceptie DSA - defect septal atrial tip ostium secundum izolat);
- valvulopatiile: a reumatismale

a congenitale chiar rezolvate chirurgical;

- prolapsul valvulAr mitral insotit si de regurgitare;

- cardiomiopatia hipertroficA obstructivA;

- pacientii post-chirurgie cardiacA - corectivA sau paliativA (exceptie DSA si PCA - persistenta de canal arterial la peste 6 luni de la inter-venAe);
Dintre acesti pacienti, se considerA cA rlscul cel mal ridicat il au:
- purtAtorii de proteze valvulAre;

- cei cu istoric de endocarditA;

- sunturile chirurgicale intre circulatia sistemicA si cea pulmonarA;

- stenoza aorticA congenitalA operatA;

- pacientii cu reumatism articular acut afiati sub profilaxie continuA pentru recidive.

Controversate:

- sunturile ventriculoatriale pentru hidrocefalie;

- sunturile pentru hemodializA;

- pace-maker-uri pe cale IV.
Profilaxia endocarditei infectioase nu se recomandA in urmAtoarele situatii:
- DSA tip ostium secundum, izolat;
- la peste 6 luni de la rezolvarea chirurgicalA fArA leziuni reziduale a unui DSA tip ostium secundum inchis fArA "patch", persistenta de canal arterial si defectul septal ventricular (incA discuil pentru DSV);
- by-pass coronarian;

- prolapsul mitral fArA regurgitare valvularA;

- sufluri inocente;
- boala Kawasaki in antecedente, dar fArA disfunetie valvularA rezidualA;
- reumatism articular acut in antecedente, fArA valvulopatie rezidualA, si care nu mai face profilaxia recidivelor;

- pace-maker-uri imtate.

Pacientii cu prolaps mitral insotit de ingrosarea si/sau de prezenta unui exces de tesut valvulAr, pot avea un risc mai mare de endocarditA infeclioasA, in special bArba(ii peste 45 de ani.
Tratamente stomatologice, metode de investigatie si trata-mente chirurgicale in care se recomandA profilaxia endocarditei infectioase:
- tratamente stomatologice ce produc sAngerare gingivalA sau la nivelul mueoasei bueofaringiene;

- amigdalectomia si/sau adenoidectomia;

- interventii chirurgicale ce implicA lezarea mueoasei respiratorii sau a celei intestinale;

- bronhoscopia cu bronhoscop rigid;

- scleroterapia pentru varice esofagiene;

- dilatatiile esofagiene;

- chirurgia cii biliare;

- cistoscopia;

- dilatatiile uretrale;

- cateterismul urefral in prezenta unei infectii urinare*;

- chirurgia tractului urinar in prezenta unei infectii urinare*;

- chirurgia prostatei;

- incizia si drenajul unor colectii infectate sau a unor tesuturi infectate*;

- histerectomia pe cale vaginalA;

- nasterea pe cale vaginalA in prezenta unei infectii vaginale*.
* In aceste situatii, pe lAngA schemele profilactice Standard aplica-bile pentru procedurile ce zeazA cAile genito-urinare, antibioterapia va za si agentul bacterian cel mal probabil a fi implicat, in fiecare caz concret. Lista prezentatA selecteazA unele proceduri, fArA a fi exhaustivA.
Tratamente stomatologice, metode de investigatie si trata-mente chirurgicale in care nu se recomandA efectuarea prqfila-xiei endocarditei infectioase:
- tratamente stomatologice in care nu se ajunge la sAngerare gin-givalA;
- injectarea intraoralA de anestezice (exceptie injectiile intraligamen-tare);

- cAderea dentitiei temporare;

- timpanostomia cu insertie de tub aerator;

- intubatia endotrahealA;

- bronhoscopia cu bronhoscop flexibil, cu sau fArA biopsie;

- cateterismul cardiac;

- endoscopia cu sau fArA biopsie gastrointestinalA;

- cezarianA;

- in absenta unei infectii, in cazul:

a cateterismului uretral;

a dilatatiei cercale si chiuretajului;

a nasterea pe cale vaginalA necomplicatA;

a avortul terapeutic;
a metodele de sterilizare sau de montare a unor dispozitive intrauterine.
N.B. In cazul pacientilor cu risc mare () medicul practician poate lua in considerare administrarea profilacticA de antibiotice chiar si in cazul unor proceduri cu risc mic, precum si a celor efectuate pe cAile respiratorii inferioare, tract genito-urinar si gastrointestinal.
Germenii dovediti a fi cel mai frecvent implicati in producerea endocarditei infectioase dupA astfei de proceduri sunt:
- streptococii: - a-hemolitic [ridans]

- grupul D (enterococi): a S. bos

a S.faecalis

- stafilococii: - aureus

- epidermidis (alb) Profilaxia trebuie sA zeze in primul rAnd acesti gerrneni.