Moto:
Stresul este unul din cei mai importanti factori de risc pentru sanatate.

Stresul este definit in dictionarul enciclopedic romanesc si Ixxrousse medical ca o reactie nespecifica,normala sau exagerata ce urmeaza actiunii diversilor agresori, fizici sau verbali, la care este supus organismul (traumatismul, surmenaj fizic sau psihic), socul caloric (caldura, frigul, agresiuni electrice), interventii chirurgicale, emotii de orice fel, bolile infectioase, avalansa de informatii care ne depasesc din toate partile: profesie, stiinta, culturapolitica, etc, si ansamblul de fenomene meolice si scerale pe care le poate provoca Violenta raspunsului este particular pentru fiecare persoana in parte, dar poate fi relativ controlat prin educatia sanogena prelungita si vointa.
La actiunea agentilor agresori organismul raspunde (dupa Hans Selye, n.la Vie-na 1907) printr-o serie de reactii nespecifice succesive proprii ce-i permite adaptarea si supraetuirea care a fost numit sindromul general de adaptare cu urmatoarea dinamica: Reactia de alarma si de adaptare de scurta durata, cu fenomene nespecifice, astenie, maleza, insilitate,eventual febra etc.
- Stadiul de rezistenta si adaptare psihica si endocrino-meolica de mai lunga durata.
Stadiul de epuizare,ce poate duce si la moarte in caz de agresiune puternica si de lunga durata.
In evolutia starii de stres s-a dovedit rolul glandei suprarenale ce determina cresterea hormonilor sai dezoxicorticosteronul si hidrocorticoizii. Prin intermediul di-encefahilui se actioneaza asupra glandei hipofize ce creste secretia de hormoni adrenocorticotropi (A.C.T.H.) deci se produce o adevarata avalansa de hormoni.
Mai recent s-a identificat baza neuro-biologica a stresului, a anxietatii si depresiei ca fiind afectarea hipocampului, respectiv a disfunctiei a axului hipotalamo- hi-pofizar-andrenergic, avand drept consecinta un exces de glicocorticoizi. Aceasta interpretare sugereaza si idei terapeutice in sensul administrarii de antiglicocorticoizi.
Insomnia si durerea fizica sunt mari generatoare de stres. Ele trebuie etate si combatute prin mijloace medicale si educative, altfel asternem patul stresului.
Membrii familiilor dezorganizate, in special copin din aceste familii sunt mai profund stresati.Intr-o scala a gradului de stres, decesul unei fiinte iubite, mama, sotia, copii, ocupa locul intai dupa cum urmeaza, nenumarate alte necazuri mai mici.
Abraham Maslow considera ca societatea umana este ierarhizata dupa cunoscuta stratificare in care oamenii se afla intre ei intr-una din pozitiile de egalitate, inferioritate sau de superioritate care le particularizeaza relatiile. Daca persoana nu-si recunoaste corect locul pe care-l ocupa intr-una din cele trei posibilitati, poate intra in stare de conflict cu altii si de aici starea de stres, mai ales profesional. in aceasta situatie orgoliul are mare rol.
Necunoasterea locului corect pe care o persoana il ocupa in grup se poate manifesta in 3 situatii: subestimare (inferioritate), de egalitate sau de supraestimare.
Cei ce se subestimeaza nu se manifesta integral si vor fi dominati de ceilalti.
Cei ce se supraestimeaza, se pretind si se manifesta peste capacitatile lor reale, risca sa intre in conflict cu ceilalti.
Cei cu spirit de egalitate, pot intra in conflict cu superiorii lor, care nu se considera egali cu ei.
Etarea situatiilor conflictuale este sintetizata in expresia populara : sa-ti lungul nasului sau sa nu te intinzi mai mult decat plapuma. Adica se prefera o corecta autoapreciere, ceea ce, sa fim drepti, nu este usor.
Dar cum poti face totusi acest lucru? Cum poti sa te autoapreciezi corect si sa te comporti ca atare? Prin autocunoastere si autoformare, despre care am scris in aceasta sectiune, astfel ca sa corespunzi treptei pe care te autosituezi.
Este foarte important nu numai sa te apreciezi corect, dar si sa ai un limbaj care sa nu deranjeze interlocutorul, ci sa-l apropie.
Sa posezi arta de a conversa, de a conduce, sau dupa caz de a te lasa condus.
In locul unor ordine strigate si stridente s-ar putea spune: As putea sa te rog ceva?
Poti sa ma ajuti in cutare problema? - Nu-i asa ca poti sa faci cutare sarcina?
Intonatia si gesturile controlate si amicale pot eta starile conflictuale. Dupa cum se spune vorba dulce mult aduce.
Trebuie inlaturate relatiile bazate pe putere, agresiune si frica, fiind inlocuite cu relatiile de respect reciproc, considerand ca fiecare are un loc sub soare, trebuie gasit doar cel mai potrit loc pentru fiecare, lasand loc pentru toti ceilalti. Sa fim precum stelele: fiecare cu traiectoria ei, respectand traiectoriile celorlalte. Sau cum spune poporul: in orice situatie sa lasam poarta intredeschisa, adica loc pentru impacare si dialog linistit.
Bazele stresului se sterg prin impacarea cu sine si cu cei din jurul tau.

Prevenirea si combaterea stresului

Se refera in primul rand la prevenirea factorilor ce-l provoaca enumerati la definirea sa. Recunoastem ca este foarte dificil sa eliminam de exemplu emotiile. Acestea, dupa cum stim sunt pozitive si negative, dar ambele pot declansa fenomene de stres. Se stie ca o bucurie poate declansa fenomene de stres care pot fi si de regula sunt benefice, dar pot fi si malefice cand sunt exagerat de mari ducand chiar la deces (a muri de bucurie!). Avem deci doua feluri de stresuri: de bucurie (mai des cu fenomene pozitive), si malefice descrise mai inainte sub forma de sindrom general sever descris de H. Selye. Etarea sau diminuarea fenomenelor de stres se poate realiza urmand sfaturile lui Patrick Legeron si altora schitate in continuare completate cu observatii proprii.
1. Mai intai sa cunoastem factorii generali ce ne streseaza pe care trebuie sa incercam sa-i etam, iar atunci cand sunt ineili, sa le diminuam impactul in mod constient prin autocontrol.
De alta parte, sa fim pregatiti pentru a le face fata atunci cand apar. Stim ca fenomenele din starea de stres sunt fenomene reactive personale, declansate de excitant, dar exprimate dupa propria personalitate, de aceea ele pot fi diminuate prin vointa si autocontrol, dupa cum sunt exagerate in lipsa autocontrolului si stapanirii de sine (cand se spune ca ti-ai iesit din fire). Omul inteligent se supara cand vrea el, nu cand vor dusmanii lui.
2. Gestionarea stresului, este importanta si necesara pentru echilibru si succes in relatiile de familie si cele profesionale. Este o deosebita placere sa lucrezi cu oameni echilibrati si o nenorocire sa fii inconjurat de cei ce reactioneaza la orice fleac ce ar trebui neglijat, devenind focare de raspandit zarva si energie negativa.
3. Etati stresul prin ata rationala, adica stil de ata sanogen: alimentatie sanogena, regulata si completa, somn suficient, autocontrol, actitatea profesionala cu satisfactii in conditii igienice sanogene sub aspectul luminii la masa de lucru, a zgomotului strident ce e bine sa fie inlocuit cu muzica linistitoare (mai ales Bach). Etati suprasolicitarile de orice fel, profesionale si extraprofesionale (respectati-va capacitatea de efort si folositi-o fara exagerare sau subestimari). Pastrati relatii amicale cu colegii profesionali. Nu va complicati ata prin actiuni riscante.
4. Relaxati-va din cand in cand (la cateva ore de munca) respirand adanc de mai multe ori, prind un lou frumos, sau ascultand o muzica reconfortanta (dupa gustul fiecaruia), purtati o conversatie placuta sau stand cateva minute fara ganduri.
Deveniti profesionisti in ceea ce va place si ce va ofera satisfactii psihice si economice, dar sa aveti si talentul necesar profesiei dorite (ce necesita autocunoastere si in continuu autoformare).
5. Renuntati la practicile antisanogene: fumatul, alimentatie prea abundenta, consumul de bauturi alcoolice si cafea. Etati orice exagerare inclusiv cea informationala, intercalati cateva miscari sau chiar gimnastica in perioadele de intensa actitate psihica.
6. Practicati gimnastica de sala sau mai bine in aer liber: tenis, inot, sau oricare alta forma de miscare ce va face placere de cel putin doua-trei ori pe saptamana, in compania unor persoane placute. Opriti-va atunci cand apare blanda oboseala, iar pulsul a depasit 120 batai pe minut.
7. invatati sa dedramatizati situatiile neplacute care va incearca si nu va lasati coplesiti de ele. Amintiti-va ca la urma urmei in fiecare rau, este si un bine, si de aforismul care spune ca: ce nu m-a omorat,m-a intarit. Ganditi-va ca altii au necazuri mult mai multe si mai grave ca ale d-voastra.
8. Cultivati micile emotii pozitive (etati pe cele mari care pot declansa fenomene neplacute de stres). Fiecare om, indiferent de locul in familie si locul actitatii sale, isi poate procura mici bucurii ce pren sau diminueaza fenomenele de stres. De exemplu urmariti cum cresc si infloresc tele si arborii din jur, incepand cu mugurii pana la fructul copt, cum cresc si se comporta animalele de acompaniament, sau animalele din curte; mangaiati-le si "vorbiti"cu ele in perioada si dupa alimentarea lor, cand sunt mai blande, bucurati-va de recunostiinta si de dragostea pe care v-o arata (uneori mai bine decat oamenii). Amintiti-va de ce spunea Frederic cel Mare: de cand i-am studiat pe oameni iubesc cainii. Afirmatia nu trebuie luata ad literam fiindca stim ca sunt si destui oameni cumsecade, iar unii caini sunt rai.
9. Etati singuratatea de lunga durata. Aduceti-va nepotii si ingrijiti-i macar in vacante. Daca n-aveti, luati un copil de la orfelinat sau de la o familie saraca sau dezorganizata ce nu-l poate ingriji si ocupati-va intermitent de el. Veti avea o mare bucurie si veti indeparta starile de stres cauzate de singuratate. Cultivati conversatia placuta si nu ramaneti singuri in fata situatiilor neplacute. Se stie ca un necaz impartasit scade la jumatate, iar o bucurie impartasita se multiplica de zeci de ori.
10. Cautati si cultivati umorul, urmati-va hobby-ul pana la adanci batraneti daca va face reala placere. Cititi cat mai des versurile de M. Eminescu, V. Voiculescu, N. Stanescu, L. Blaga, T. Arghezi, G. Cosbuc, Ana Blandiana sau altii care va plac din literatura romaneasca si universala.
11. Adoptati o atitudine impaciuitoare fata de ceilalti oameni din jur, manifestandu-va prin gesturi, vorbe si fapte si adesea se va raspunde la fel.
12. Clasificati-va m mod sincer relatiile cu cei din jur si nu va exaltati sentimentele, indiferent ca sunt de iubire sau nu pentru a eta dezamagirile care sunt stresante. Apropiati-va de acel adevar, iubirea si ura sunt trecatoare, interesul este permanent (in sensul ca in permanenta avem nevoie de liniste si buna intelegere cu cei ce ne inconjoara-acesta fiind interesul major).
13. Nu va inchideti in sine. Comunicati-va bucuriile care se vor inzecii si necazurile, care se vor injumatatii, fara insa a deveni focare de energie negativa pentru cei din jur. In toate sa pastrati echilibru, sa nu cereti nimic pentru fapta buna facuta, ca sa nu aveti surprize.
14. Multumirea dupa ce ai facut un bine, sa ramana aceea de a fifacut binele si sa n-o asteptati de la altii, care daca e sa na, va veni cu siguranta, iar daca nu ne nu-i mare uba, celalalt fiind de na prin lipsa lui de sensibilitate.
15. Sa fim realisti in tot ce gandim, ce asteptam si ce facem, linistea si bucuria faptei bune fiind rasplata cea mai valoroasa ce o putem primi pentru ca am facut bine. Aceste sfaturi au o si mai mare valabilitate in anumite perioade ale etii: pubertatea, menopauza, andropauza si varsta a IlI-a cand sunteti mai insili psihic si endocrin.
16. Un sfat de mare valoare practica antistres este acela de a nu uri si a nu india pe nimeni. Supararile sa fie repede lichidate mai ales in familie, aminttndu-va de vechiul sfat intelept: sa nu se stinga lumanarea pana nu se stinge supararea (deci seara sa ne culcam si sa adormim linistiti, cum se spune in popor: sa nu te doara capul de nimic!).
Cumpatarea, rabdarea, educatia antistres si generozitatea sunt dusmanii stresului.
Viata ne invata ca ura si india invenineaza cel mai mult sufletul si relatia dintre oameni.

Se stie ca a vorbi de bine pe dusmanii tai este cea mai simpla si eleganta metoda de a fi-i face prieteni si invers. A vorbi de rau pe cei din anturaj, aduce mai intotdeauna ura si dusmanie. Ura trebuie indepartata iar atunci cand nu se poate, sa fie transformata in indiferenta sau sa fie uitata.
"Ura, inainte de a face rau celui catre care se indreapta, apasa pe sufletul celui care o poarta si o fierbe in el. O porti in suflet, o duci cu tine, oriunde te-ai deplasa, cu ea te trezesti, cu ea adormi, o cercetezi in fiecare zi sa daca n-a disparut cumva, o masori sa sti ca n-a scazut in intensitate, te intorci in urma sa-ti amintesti motivele pentru care urasti si daca n-ai urat cumva prea putin, o realimentezi mereu sudand in carbunii cu care ai aprins-o, faci in fiecare zi o baie de ura, de ura mereu si mereu mai concentrata, mai incrancenata si mai densa, te saramurezi, te condimentezi de ura zi de zi, ceea ce nu te poate lasa indiferent. Ura iti domina existenta, nu te lasa sa te bucuri pe deplin de succesele tale pentru ca ea dene o umbra permanenta a tuturor actiunilor tale, care inveleste tot ce faci, tot ce simti, tot ce gandesti, si mai departe, ura naste, ce altceva decat ura? Nu acelasi lucru se petrece cu iubirea pe care o ai pentru altii, fiindca iubirea naste iubire, ura e insa mai consuptiva si te epuizeaza, fara sa-ti lase ragazul pentru bucuriile simple si omenesti pe care le sezi. Ura are puterea de a-ti roade, de a-ti musca mereu din suflet pana cand sufletul dene un fel de iasca. Toate cele rele care trec prin suflet si raman acolo, capata un fel de mucegai care, pe nesimtite, dene o boala de care nu mai scapi niciodata. Si pana la urma, cu ce te alegi din ura? Cu nimic, absolut nimic, pentru ca ura nu ajunge intotdeauna la cel pe care-l urasti, nu-l face nici mai bun, nici mai rau si pana la urma iti dai seama ca-i urat degeaba, fara noima si ca ura ti-a lasat sufletul pustiit, impietrit, bolnav", cum se exprima dr. Virgil Razesu {Viata medicala romaneasca - Bucuresti din 5 mai 2006).

Parintii anihileaza stresul

Aceasta este perfect adevarat, dar si inversul: lipsa parintilor prin plecarea lor de acasa timp indelungat (luni sau ani de zile) creeaza copiilor o stare accentuata de stres. Copii nu-si mai iarta parintii care i-au parasit, mai ales daca nu le inteleg motivul.
Resta americana Research on Adolescence a publicat un articol despre modul in care tinerii de azi fac fata stresului. Concluziile psihologilor care au realizat analiza arata ca adolescentii care au o relatie buna cu parintii lor resimt mai putin stresul cotidian, se adapteaza mai usor la orice mediu scolar, stiu sa ceara ajutorul, au incredere in cei din jur, cauta solutii constructive si nu se lasa influentati de anturaje negative si invers. Cei care au o relatie dificila cu parintii aleg sa se interiorizeze, pierzand astfel contactul cu realitatea, fie ca se revolta impotriva intregii lumi, manifestandu-se prin, olenta, diferite teribilisme sau chiar acte huliganice.
Referindu-ma la nereusite in general cand totul pare pierdut si ineil, mai ramane o posibilitate si anume renuntarea sau resemnarea.
Cei doi R., renuntare si resemnare au rolul de a linisti persoana, de a lichida starea de stres atat de daunatoare, cunoscut fiind ca si acestea (renuntarea si resemnarea) fac parte din legile omenesti. A sti sa pierzi este foarte important fiindca si aceasta face parte din comportamentele oamenilor care-si cauta echilibrul si linistea intr-o situatie din care au iesit innsi, dupa o lupta dreapta.
Accentuez, dupa o lupta dreapta, fiindca pierderea dupa o lupta nedreapta este si mai greu de suportat. Mare grija trebuie sa aiba evaluatorii copiilor si tinerilor la invatatura si sport fiindca acestia sunt foarte sensibili la nedreptatile care li se fac. Nu le uita si se pot descuraja in lupta pentru performante la gandul ca pot fi in continuare nedreptatiti si pot renunta, ceea ce, este o uba personala si sociala. Ma refer in primul rand la cadrele didactice care trebuie sa fie foarte atente la evaluarea elelor, indepartand orice considerent in afara celui a modului de gandire si a gradului de cunostinte ale elevului.
Concursurile artistice intre copii trebuie prite cu mare atentie, exigenta si obiectitate, dar nici adultii nu suporta nedreptatile ce li se fac.
Efecte stresante produse de migrarea fortei de munca si destramarea familiei.
Abordez acest subiect fiind de mare actualitate atat la noi cat si in alte parti. Marile schimbari produse pe piata muncii au, desigur, un puternic impact asupra sanatatii lucratorilor: migratia fortei de munca de la sate la orase sau spre tarile dezvoltate, exportul de tehnologii catre tarile in curs de dezvoltare sunt tot atatea realitati ce influenteaza sanatatea celor din productie. Dintre factorii de risc la locul de munca, stresul este o noxa actuala si itoare. Primele simptome apar sub forma iriilitatii, a incapacitatii lucratorului in realizarea sarcinilor de serciu, teama de imbolnare, toate culminand cu depresie, alcoolism si cu pierderea locului de munca. Pe indidual, stresul poate genera hipertensiune arteriala, cardiopatie ischimica, boli psihice. Toate acestea duc la cresterea absenteismului, la fluctuatia crescuta a fortei de munca, la scaderea calitatii productiei si sporirea cazurilorde accidente de munca.In vederea prevenirii acestor fenomene, este foarte importanta identificarea surselor de stres: munca intensa sau monotona, constrangeri, munca sub presiunea timpului si a termenelor impuse, ca si identificarea modalitatilor de relaxare prin petrecerea timpului liber.
Mai exista si probleme de ordin demografic: in ultimii 40 de ani, in Uniunea Europeana a crescut speranta de ata cu 8 ani, atat pentru femei cat si pentru barbati, dar a scazut rata fertilitatii, fapt ce are implicatii serioase pe piata muncii. Astfel, unul din trei lucratori are acum varsta de peste 50 de ani. Cercetatorii finlandezi au introdus conceptul de management al varstei, ceea ce inseamna programe de lucru adaptate pentru lucratorii mai in etate, crearea unor facilitati prind organizarea muncii, adaptarea conditiilor de lucru la posibilitatile varstnicului. Aprecierea resurselor umane are in vedere: sanatatea si capacitatea de munca, competenta, valoarea muncii.

Practici antisanogene si combaterea lor

Atunci cand vorbim sau scriem despre sanogeneza, trebuie sa amintim si factori antisanogeni, pe care-i repet uneori tocmai pentru ca sa-i implementez cat mai adanc in constiinta colectitatii care trebuie sa-i ete. Metoda cea mai sigura este autocontrolul si autoeducatia in acest sens precum preconizeaza metoda lui Jose Silva ce-i poarta numele.

1. Numesc in primul rand filmatul.

O parte din marii fumatori nu pot fi acuzati de ignoranta, ci mai mult de o inconstienta si o iresponsabilitate uimitoare fata de consecintele fumatului asupra lor insisi, devenind exemplu negativ pentru cei din jur.Intre marii fumatori se recruteaza si oameni de seama cum a fost Sigmund Freud (1856-l939) medic de seama intemeietorul psihanalizei si omul politic si de cultura, Winston Churchill (1874-l965) care a obtinut primul Nobel pentru literatura in 1953.
S. Freud a fumat de tanar, iar la varsta de 40 de ani au aparut primele semne cardio-vasculare de agism, la varsta de 63 de ani i-a aparut o tumoare a catatii bucale-cancer lent progresiv al valului palatin consecinta a fumatului, de care marele Freud nu s-a lasat in ciuda sfatului medicilor (intre care unii ii erau prieteni) si a evolutiei tumorii care a necesitat 33 de interventii chirurgicale. Avem si in Cluj numeroase exemple de profesori fumatori pasionati care au decedat de cancere bucale, bronho-pulmonare sau digestive.
2 Consumul exagerat de bauturi alcoolice este cunoscut ca un factor ce genereaza boli digestive (mai ales hepatice, ciroze si cancer) si boli ale sistemului nervos central pe langa numeroase dezechilibre sociale ce le genereaza, mai grave fiind in cazul alcoolismului la femei si la tineri.
3- Stilul de ata nesanogen determina multe boli fizice si psihice. Aici pe langa factorii mentionati mai sus se adauga:
4- Alimentatie dezechilibrata in problema celor 7 principii alimentare, ori prin procesarea alimentelor despre care am scris in modulul IV din aceasta sectiune.
5- Lipsa unui echilibru intre starea de veghe si cea de somn in sensul in care interne lipsa somnului nocturn, suprasolicitarile sau lenea. Nevoia de somn este in general de 6-8 ore, dar este mult diferita de la om la om in jurul acestor valori.
6- Sedentarismul cu suita sa de consecinte (obezitatea cu multiplele sale complicatii, diabetul zaharat de tip II cu multiplele sale complicatii cardiovasculare si meolice etc.). Aici subliniez inca odata rolul negativ al automobilului, al telezorului si al computerului.
7- Supradoza informationala este cum am amintit si la prezentarea cauzelor stresului un important factor stresant mai ales atunci cand devenim dependenti de informatii pe care simtim nevoia sa le primim pe toate canalele etii-legaturi audio-zuale etc- asa incat ne sustrage de la odihna si actitati in mod maladiv cu deosebire cand neglijam sarcinile profesionale si apar neplaceri si necazuri in familie.
Limitarea si etarea stresului indidual este de mare actualitate si face parte din practica unui comportament sanogen ce trebuie invatat si practicat zilnic Stiind insa ca stresul este o componenta esentiala a etii noastre si nu-l putem eta, dar putem sa-i diminuam manifestarile prin autocontrol autoeducatie.
Seneca ne spune ca omul este un animal social si noi toti suntem de acord cu aceasta afirmatie fiindca mileniile societatii umane si experienta personala ne-au conns pe deplin de acest adevar. Si atunci se pun intrebarile: Cum sa ne comportam fata de noi si omul de langa noi, cum sa etam practicile antisanogene si cum sa ne comportam ca sa nu cream situatii de stres? Si aceasta este o stiinta si o arta ce trebuie insusita in timp si cat mai devreme posibil, prin intuitia si sfatul celor mai intelepti si celor ce ne iubesc acordand importanta vointei prin care sa controlam manifestarile stresului.
Un sfat antic spune sa nu bram prea mult la cele ce se intampla injur, adica nici mirari si nici admirari, in mod exagerat. Sa nu investim si sa nu asteptam prea multe de la cei din jur, fiindca atunci etam surprizele neplacute-I generatoare de stres negativ, dar nici bucurii nu prea avem de aceea sa pastram o
conduita rezonabila fara renuntari ce scad calitatea etii si fara exagerari promovand cumpatarea si masura in toate, gandind la modul acut dar si in perspectiva. Pe drept cuvant se spune ca fericit este numai acela care se multumeste cu cat are si tare nefericit este cel pe care nimic nu-l multumeste.
Un fapt imbucurator este acela ca s-a identificat baza neuro-biologica a stresului, anxietatii si depresiei caftind, atrofia hipocampului sau o disfimctie a axului
hipotalamus-hipofizo-adrenergic avand drept rezultat un exces de glucocorticoizi cu perspectiva de terapie: administrare de anticorticoizi. XL A. 5. Respectarea bioritmurilor
Bioritmurile umane s-au format de-a lungul evolutiei umanitatii, iar cele ale omului ca indid s-au format in cursul ontogenezei sale.
Este necesar sa insistam asupra respectarii bioritmurilor umane intrucat ele s-au format in mii de ani, iar ata actuala ne impiedica adesea sa respectam aceste bio-ritmuri ancestrale, deci bine fixate in fiinta noastra, respectarea lor ducand la aspecte neplacute.
"Toata ata noastra este un ritm neintrerupt. Ritmul este o miscare facuta cu sufletul, care ne ridica, ne procura placere. Ritmul este un imn inaltator la o ata mai simtita, mai placuta".

(I. Hatieganu - educatie fizica la femei, 1937)

"Ritmul este fizicul, tactul este psihicul, tactul are puterea de a opri ritmul".

(Ibidem).

"Desi exista un raport strans intre bunic, tata, fiu si nepot totusi se admite o diferentiere de la unul la celalalt, nu numai in varsta, ci si in gandire si in actiune. Cei mai multi istorici admit ca exista o ritmicitate in succesiunea perioadelor biologico-culturale.Valorile biologice se acumuleaza in anumite timpuri intr-un anumit fel, incat data nasterii cuiva determina calitatea lui. Trebuie sa tinem seama si de modificarile provocate de influenta mediului: scoala aspra a etii creeaza generatii rezistente si active".
(I. Hatieganu - Generatii vechi si noi, in rev. Gand romanesc, Cluj, nr.l/mai, 1933, . 13), dar si inversul este adevarat.
"S-a spus - si nu fara temei - ca RITMUL BIOLOGIC si RITMUL ISTORIC ar avea aceeasi cadenta, care se masoara cu 30 de ani. Treizeci de ani sunt necesari, ca o generatie noua sa para si o mentalitate veche sa dispara, (ma tem ca o singura generatie nu este suficienta, pentru schimbarea unei mentalitati, poate ca trebuie 2-3 generatii, mai ales cand este vorba de mentalitati malefice). O noua generatie se remarca mai ales prin o unitate de credinta, de interese si de actiune. Conditii grele de ata si conditii similare psiho-fizice favorizeza elaborarea aceluiasi ideal si a acelorasi infaptuiri".
(Ibidem)
"Daca ritmul biologic si cel istoric, printr-o coincidenta fericita, creeaza conditii optime, atunci prin aceeasi pregatire intelectuala, morala si fizica, prin insumarea si utilizarea in aceeasi directie a tuturor energiilor, se naste o generatie pozitiva-creatoare. Aceasta generatie stapaneste epoca ei prin continuarea unei traditii consacrate si prin determinarea unor transformari constructive. Daca insa ritmul biologic este inferior si ritmul istoric favorabil, se nasc mai multe curente in mijlocul aceleiasi generatii, cu scopuri diverse si chiar opuse. in astfel de vremuri de prefaceri generatia noua nu este omogena.si pot aparea conflicte sociale in cadrul aceleiasi generatii, sau intre generatii".

Respectarea principiilor de bioetica

Bioetica este etica aplicata in biologie (Ion Zanc, Iustin Lupu - in volumul Bioetica medicala, principii, dileme, solutii, Ed. Medicala Universitara, luliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2001, p. I.)
Actualitatea bioeticii rezulta din faptul ca progresul stiintific urias din epoca, mai ales in domeniul biologiei, a adus atingere demnitatii omului si chiar dezvoltarii si integritatii sale fizice si psihice pe termen mediu si chiar lung. De aceea oamenii de diferite forme de cultura si organisme nationale, regionale sau internationale ca, OMS sau Comisia Europeana (CE) au elaborat uri de studiu din domeniul bioeticei. S-a constientizat ca modul cum sunt abordate urile de bioetica reflecta nivelul cultural al colectitatii.
Profesorul Constantin Maximilian spunea ca bioetica este punctul de intalnire al tuturor celor care urmaresc destinul uman supus presiunilor stiintei.
De aici necesitatea educarii populatie si a mass-mediei in spiritul bioeticii.
Respectarea principiilor bioeticii - deci a moralei in general iti da acea liniste sufleteasca, eutrofica sanogenetica.

Iata cateva probleme actuale de bioetica:

Reproducerea umana - folosirea mijloacelor contraceptionale.

Reproducerea umana asistata.

Pana unde acordam prioritate stiintei? Cunoscut fiind ca medicina spre exemplu, este stiinta si constiinta incalzite de iubirea fata de suferinzi (I. Hatieganu), iar Montaigne spunea ca stiinta fara constiinta este ruina sufletului. Medicul si umanistul Albert Schweitzer atrage atentia ca stiinta n-a avut intotdeauna ca efect fericirea omului si ca uneori i-a adus chiar necazuri si noi probleme din care amintesc:
Cand sa facem o intrerupere de sarcina la care s-au depistat boli ereditare sau congenitale severe ale fatului?
Pana unde merge ajutorul nostru pentru un nou nascut cu boli ereditare sau congenitale care dau cu siguranta mari handicapuri nerecuperabile?
Pana unde merg ingrijirile medicale pentru o persoana muribunda, sustinuta artificial numai cu aparate?
Cum ne comportam fata de o persoana in varsta, cu dureri insuporile ce-o chinuiesc si ne solicita sa-l eutanasiem?
In 20 iunie 2006 (chiar cand scriu aceste randuri) a fost inhumat maestrul Gica Petrescu de 92 ani. in ultimile 4 zile acesta a refuzat sa manance, dorind sa moara. Cum trebuie sa ne comportam in situatii similare?In general care trebuie sa fie pozitia oficiala in problema eutanasiei la om? Sau poate mai simplu si mai comun, care este suma ce poate fi alocata unui bolnav care a cotizat la asigurarile sociale? Dupa ce criterii alocam numarul de paturi la spitalul dintr-o regiune oarecare pe specialitati si mod de asistenta?In concluzie, "Bioetica contemporana, nu acopera numai domeniul sanatatii, ci si numeroase alte aspecte ale etii, autodeterminarii, universalitatii, egalitatii, justitiei si echitatii, utilitarismului, ceea ce indica extensia sa in social si politic-relatiile interumane, nondiscriminarea in raporturile cu mediul, cu natura, necesitatea construirii unei punti de echilibru intre progresele stiintei si drepturile omului, cu alte cunte, a face ca progresele stiintei sa fie directionate doar in sensul binelui comun al umanitatii".( si O. Fodor, voi. 13 p. 101).
Aceste domenii ar trebui sa precizeze care sunt limitele acceptate in domeniul asistentei medicale. Educata sau nu, inteleapta sau nu, majoritatea decide.
Bioetica urmareste deci maximizarea beneficiilor achizitiilor stiintifice si minimalizarea efectelor negative ale acesteia.Bioetica este de o inegalabila frumusete. Iata care trebuie sa fie etica intelectualului in general si a medicului -in special chirurg- in relatie cu actitatea sa.
Citez pe profesorul V. Sarbu care in 1933 a publicat la Constanta, cele zece porunci ale eticii chirurgicale, care par sa prona din gandirea sacra, milenara exprimata in sectiunea Cartilor:

1. Sa nu faci ceea ce nu sti sa faci.

2. Ceea ce faci sa faci exemplar.
3. Din ceea ce ai facut bine, sa stii ca numai o parte este meritul tau.
4. ingrijeste-i pe toti ca si cum ar fi parintii sau copii tai.
5. Sa nu pastrezi pentru tine nimic din ceea ce stii (s.n).
6. Sa nu gresesti, iar daca gresesti sa recunosti greseala si s-o indrepti.
7. Asculta si de parerea altora fara a te preamari pe tine.
8. Sa-ti respecti colegii pentru a fi si tu respectat.

9. Sa nu te ridici pe ruinele confratilor tai.

10. Daruieste totul fara a pretinde nimic si vei avea totul.
Neguta Goldura (Consideratii bioetice actuale. in Viata medicala Bucuresti, 9 iunie 2006.)
Importanta care se acorda bioeticii si educatiei religioase este atestata si de faptul ca in zilele de 18 si 19 octombrie 2006 s-a tinut la Cluj-Napoca, simpozionul International Bioetica si Tehnologie organizat de Universitatea Babes-Bolyai, prof. A. Marga si I.P.S. Mitropolit Bartolomeu Anania. S-au sustinut o serie de comunicari si conferinte deosebit de ascultate de cei interesati de etica etii si raporturile dintre stiinta si teologie din care amintesc Pr. Prof. Univ. Dr. Vaier Bel - Calitatea si/sau sfintenia etii in perspectiva crestina-ortodoxa, Conf. Dr. Gelu Buta - ingrijirea omului bolnav din duh crestin, PS Irineu Bistriteanu - Contraceptia si ificarea familiala din perspectiva ortodoxa.
Pr. Prof. Univ. Dr. Die Moldovan - Teologia Sfantului Duh, temei si sursa pentru bioetica ortodoxa, Pr. Prof. Dr. Ioan Chirila - Bioetica si Teologie-sfera semantica, intelesuri eronate si morala, Pr. Lect. Jean Nicolae - Bioetica, antropologia crestina si educatia pentru valori, in epoca nihilismului biologic, Pr. Lect. Dr. Stefan Iloaie - Hotararile Sfantului Sinod al BOR referitoare la transtul de organe, avort si eutanasie.
Miercuri, 18 octombrie 2006, in aceeasi sala de la Facultatea de Teologie Ortodoxa, Prof. Univ. Dr. Constantine Scouteris, - Progresul in Biotehnologii si persoana umana; Conf. Dr. Radu Vieru-Socaciu, Pr. Prof. Dr. Ioan Vasile Leb -Stiintele etii in conceptia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, Prof. Univ. Dr. Constantin Cosma - Big Bang-ul si Biblia. Incertitudini si inadvertente, Bioetica si Teologie: premise, perspective. Deci subiecte de mare interes si actitate.