Este un lucru prea bine cunoscut ca daca sanatatea nu este nimic nu este. Dorinta omului pentru formarea sa si tendinta catre perfectiune diminueaza mult sau chiar se anuleaza in conditiile in care persoana nu este sanatoasa, adica nu prezinta o stare de bine o ata activa cu o buna incadrare si o adaptare la sarcinile profesionale si sociale inerente fiecaruia. Rare sunt cazurile cand o boala trecatoare constituie un punct pozitiv de plecare pentru formarea completa a persoanei in cauza cum ar fi insusirea unei limbi straine in cursul unei boli cronice in care efortul fizic este contraindicat si cel psihic posibil.
Nimic nu este de prisos atunci cand se actioneaza pentru prevenirea imbolnarilor mai ales cand este vorba de prevenirea primara, pastrarea starii de sanata-te,revenirea la starea de sanatate in caz de imbolnare sau pentru recuperarea (reabilitarea) capacitatii de prestatie a omului. Numai in conditii de sanatate omul lupta cu eficienta pentru formarea sa sub toate aspectele ca bun profesionist.om cu inalta cultura si educatie si in acelasi timp generos si moral in relatia cu semenii sai. Deci medicina nu trebuie sa aiba numai rol sanogen ci si acela de a forma un om mai bun si mai moral-etic. Uneori suferinta si boala sunt benefice conform principiului ca ceea ce nu m-a omorat m-a intarit (Dar agresiunea sa nu fie prea profunda si prea indelungata).
Nu este de prisos sa ren asupra catorva probleme de sanogeneza care implinite asigura premisele pentru adevarata formare completa a omului.
Sanogeneza indidului incepe cum am insistat in aceasta sectiune inainte de nasterea sa prin grija fata de sanogeneza a parintilor sai biologici, masuri pentru sanogeneza intrauterina si apoi in ata extrauterina.
Modalitatea practica a masurilor de sanogeneza sunt cuprinse in aceasta sectiune asigurandu-va bazele sanogenetice si educatia ca premise ale formarii unui om adevarat atat fizic cat si psihic,comportamental si moral-etic.
O parte din problemele actuale ale medicinei si sanogenezei au fost discutate la summitul din aprilie 2006 de la Viena unde au participat ministrii sanatatii unor tari din Europa.(Viata Medicala nr. 19 (1833) XVII, 12 mai 2006)

Problemele discutate au fost urmatoarele:

Combaterea gripei aare prin masuri de igiena si asigurarea unui stoc european si national de vaccinuri pentru situatii de urgenta si in caz de dezastre naturale. Viroza cu rusul H5N1 este originara din China. Prezinta inca o amenintare de prezent si itor pentru omenire.

2. Identificarea de masuri pe termen lung, de protectie a populatiei prind:

a) diabetul de tip II;
b) sanatatea femeilor (aspecte legate de osteoporoza, bolile cardiovasculare si cancer).
Fireste, nu intamplator s-au luat in discutie tocmai aceste probleme. La ora actuala, in lume, diabetul de tip II este considerat unul dintre factorii cu implicatii negative asupra sanatatii oamenilor prin complicatiile pe care le determina. La reuniunea de la Viena s-a discutat mult pe tema identificarii unor programe de actiune, care sa fie aplicate in consens in toata Europa, pentru prevenirea si silirea determinantelor acestei boli cronice progresive care este diabetul de tip II. Unele dintre statele membre UE si-au impartasit experienta in domeniu, altele au propus modalitati de depistare si monitorizare a bolnalor de diabet mai ales sub aspect evolutiv si terapeutic. Intentionam sa preluam si noi romanii in programele noastre de sanatate o parte din aceasta experienta. Dupa cum s-a aratat la reuniune, Germania a intensificat cercetarile in acest domeniu si va pune in practica ul national pentru diabet (pana in anul 2010). Luxemburgul are in derulare doua proiecte prind registrul de depistare a diabetului si noi metode de prevenire a acestei boli. La randul sau, Ciprul -care a pus in practica un program gratuit de diagnosticare -propune identificarea cauzelor producerii diabetului (obezitatea, agismul, consumul exagerat de alcool, stresul, lipsa actitatilor fizice, adica sedentarismul, factori economici bine cunoscuti la noi). Portugalia a finalizat si ea un program prind prevenirea diabetului. Pentru detectarea in timp util terapeutic a acestei boli se va pune in aplicare un de prevenire, de control si de monitorizare a bolnalor diabetici. Observatii clinice si studii stiintifice indelungate au silit ca prevenirea diabetului zaharat de tip II necesita educatia pentru o alimentatie rationala care in cazul diabetului semnifica etarea obezitatii prin regim hipocaloric ce implica reducerea mai ales a glucidelor si lipidelor, promovarea miscarii zilnice, iar autorii canadieni recomanda tratamentul cu preparatele Ramipril sau Rosiglitazona separat sau in asociere.
Se va incheia un protocol mai ales intre industria farmaceutica si farmacii, in ce priveste sanatatea femeilor, ca parte integranta a drepturilor omului, dezbaterea s-a axat, cu precadere, asupra bolilor cardiovasculare, osteoporozei, cancerului de san si uterin si endometriozei si a generat discutii pe marginea itoarelor actiuni ce trebuie intreprinse pentru a limita riscul imbolnarii persoanelor de sex feminin. Intensificarea cercetarilor in aceste domenii si companiile de educatie a femeilor sunt principalele directii de actiune pe termen mediu si lung, luate in considerare de ministrii europeni ai sanatatii.
Practica de fiecare zi releva insa multe aspecte ale epidemiologiei sanatatii si bolilor din zilele noastre din care amintesc hipertensiunea arteriala, arteroscleroza si accidentele sale cardiovasculare.
Descoperirea si folosirea markerilor biologici - cum ar fi adiporectina este de mare utilitate, mai ales pentru diagnosticul si prognosticul bolilor cardiovasculare. Progrese mari s-au realizat in diagnosticul precoce al insuficientei cardiace prin descoperirea si utilizarea ca markeri a peptidelor natriuretice ale caror valori cresc inca in perioada de debut a insuficientei cardiace.

Atentie la valorile tensiunii arteriale

Studii recente arata ca persoanele cu tensiune crescuta la varsta de 55 de ani au un risc de 90 % de a suferi de complicatiile hipertensiunii pana la varsta de 70 de ani sau in jurul acestei varste.
Valorile optime ale tensiunii arteriale sunt de 12-l4 (tensiunea sistolica) si 7-8 cea distolica usor mai mici la copii si tineri si usor mai mari la persoane varstnice. Pentru a pastra acesti parametri, mentine-ti silueta (fiecare kilogram in plus fata de valorile normale mareste tensiunea cu 0,1 puncte), redu sodiul din die-ta,mananca fructe si legume proaspete si fa zilnic miscare in aer liber, (mersul pe jos in ritm alert este cel mai recomandat, 8 km/zi), dar zilnic si practicat ani in sir cu rabdare si perseverenta.
Se interne cu medicamente hipotensoare si diuretice ori de cate ori valorile tensiunii arteriale cresc peste limitele mentionate si nu scad prin respectarea stilului de ata sanogen si medicatie belocanta. Adresati-va medicilor de familie si cardiologilor. Valorile tensiunii arteriale trebuie atent controlate la intervale scurte in mod ritmic.
Etati hiperponderabilitatea si cu atat mai mult obezitatea care aduce dupa sine si diabetul zaharat, boala ce s-a extins in ultimii zece ani luand proportiile unei veriile pandemii mai ales in tarile inalt dezvoltate economic, dar unde educatia alimentara a populatie lasa de dorit prin aportul marit de dulciuri suprarafinate, fainoase, carne rosie grasa in cadrul unei alimentatii ce cuprinde peste 10 gr CINa (sare de bucatarie) pe zi.
Etati fumatul si consumul exagerat de bauturi alcoolice, un pahar de n rosu la masa este binevenit, dar atentie, numai unul.
Medicii generalisti, cei de familie, si medicii specialisti ca si mass-media au facut front comun in implementarea unei educatii si practicilor sanogene. Rezultatele sunt doar partiale, iar uneori chiar descurajatoare in sensul ca modul de gandire si mai ales de actiune se schimba lent si greu.
Nu uitati ca facand profilaxia obezitatii o faceti si pe cea a diabetului zaharat de tip 11 si a altor boli meolice, inrudite patogenic precum si a bolilor cardiovasculare si a artrozelor si intreaga lor cohorta de complicatii.
Expertii au identificat o parte din factorii externi care ar explica aceste pandemii. In marea lor majoritate ei reprezinta abateri de la normele stilului de ata sanatos, care, pe scurt inseamna abundenta calorica si sedentarismul.
Omul modern, genial prin inventitate si progresul creat, dene ctima opulentei. El uita adesea ca miscarea ideilor presupune si miscarea trupului dar mai ales este amnezic la faptul ca el s-a nascut sa mearga pe jos, nu cu masina. Nesiguranta strazii la ore extraprofesionale sau lipsa locurilor adecvate, il inta pe om sa petreaca ore multe la telezor sau in fata computerului. Astfel se explica sloganul: "PC, TV, and OBESITY". Pentru fiecare ora petrecuta la telezor se noteaza o crestere a prelevantei obezitatii cu 6% la care se adauga alte 6% pentru fiecare ora petrecuta la volan in masina. in SUA doar 17% din copii merg la scoala pe jos, iar 44% din americani considera ca mersul pe jos este dificil, ceea ce explica scaderea lui cu 42% in ultimii 20 ani.
Barbatii varstnici trebuie sa aiba in vedere si felul cum le evolueaza prostata in sensul adenomului, sau al cancerului prostatei, pentru a interveni la timp.
O problema in plina dezbatere este aceea a Tulburarii functionale digestive de care la Cluj-Napoca se ocupa Conf.Dr.Dan Dumitrescu impresionat de numarul mare si in continua crestere al pacientilor cu astfel de suferinte mai putin cercetate.
O problema de curand rezolvata cel putin teoretic este inchegarea in stiintific, financiar si practic a strategiei nationale de control a tuberculozei.
Daca medicii de familie specialistii in boli pneumofiziologice isi vor face datoria, iar bolnai ca si intreaga populatie vor respecta intocmai sfaturile medicilor rezultatele favorabile nu vor intarzia sa apara.
- intocmirea Registrului National al Bolnavului cu Diabet zaharat va usura lupta pentru prevenirea, tratamentul si recuperarea bolnalor cu Diabet zaharat.
Probleme pritoare la Accidentele vasculare cerebrale, stroke-ul dupa termenul recent introdus preocupa intreaga lume medicala, mass-media si chiar pe cetatenii de diferite profesiuni si cu felurite preocupari, cu totii inspaimantati de frecventa mare de tip endemo-epidemic la scara mondiala, unde face in fiecare an 4 milioane de ctime din ce in ce mai tinere.In tarile industrializate se situeaza pe locul trei in ierarhia cauzelor de moarte, dupa bolile cardiace si cancer.
Exista cateva forme mai bine indidualizate de Accidente vasculare cerebrale (AVC), tromboiic, ischemic, hemoragie, embolie si mixt.
Cauzele stroke-ului sunt multifactoriale: diabetul zaharat, obezitatea, arteroscleroza, hipertensiunea arteriala, hiperiipidemia, boala pariodontala, hipercistinemia. Toate acestea actioneaza patogen pe un teren de influente poligenice fiind implicata ereditatea la inceput gena PDE4D, apoi alta constelatie de gene. Cercetarile sunt inca in curs de efectuare in genetic si se spera ca se vor identifica genele implicate in etiopatogenia acestui grup de afectiuni urmate de noi strategii terapeutice care sa blocheze produsul genetic alterat sau chiar sa inlocuiasca gena bolnava.
Stapanirea stroke-ului sub aspect preventiv, diagnostic si terapeutic va fi un mare succes al omenirii, mai mare decat cel al prepararii antibioticelor din secolul anterior, in 10-l5 ani sper ca problema sa fie rezolvata.

Pledoarie pentru pastrarea stilului de ata sanogen

Din cele scrise pana acum cred ca s-a retinut ce intelegem prin stilul de ata sanogen, adica acel comportament care ne pastreaza sanatatea. In continuare toate submodulele ce urmeaza fac parte din stilul de ata sanogen. Bl cuprinde un grup de deprinderi sanogene referitoare la:
- Alimentatia si respiratia sanogena in felul in care a fost prezentata in modulul al IV-lea din aceasta sectiune.
Actitatea fizica si combaterea sedentarismului. Sa nu uitam ca picioarele ne-au fost date pentru mers, nu pentru a sta in fotolii in fata telezoarelor, a volanului sau a computerului. Omul primitiv alerga toata ziua dupa hrana si adesea dupa sex.

Combaterea durerii si stresului.

- Respectarea bioritmurilor si a principiilor de bioetica.
Combaterea factorilor patogeni, contrar celor sanogeni amintiti mai sus la care adaugam combaterea fumatului (activ si pasiv) a exceselor de orice fel in special consumul de bauturi alcoolice si cafea. Se combate chiar excesul de munca (oboseala profesionala) si excesul de igiena, in sensul de a nu trai intr-un mediu aproape steril cand scade capacitatea imuna a copilului. Se recomanda cumpatarea in tot ce faceti, dar intotdeauna datoria sa fie implinita si constiinta impacata.

Pledoarie pentru actitatea fizica si etarea sedentarismului
Nici o pledoarie in favoarea actitatii fizice nu este de prisos in conditiile etii din zilele noastre dominata de sedentarism, stres si boli cardio-vasculare.
Actitatea fizica moderata (mersul pe jos 30-60 de minute zilnic), este benefica pentru sanatate. Prin ea se pren sau se intarzie complicatii ale diabetului si obezitatii. Cercetarari recente arata ca la cei predispusi la aparitia diabetului este posibila prevenirea lui printr-o scadere ponderala moderata de aproximativ: 5-6 kg iar scaderea ponderala s-a realizat prin dieta controlata si o jumatate de ora de mers pe jos, intr-un ritm oi. Etati sedentarismul, cultivati miscarea, folositi cat mai des bicicleta, mersul pe jos periodic in ritm alert, zilnic ca stil de ata. Si aici trebuie etate excesele pentru ca pot duce la complicatii.
Controlul ponderal este dificil de realizat pe termen lung si la scara nationala. OMS-ul a sunat mobilizarea generala a statelor de pretutindeni, pentru ca prin strategii adecvate si realiste, sa implementam semenilor nostri ideea adoptarii stilului de ata sanatos. Pentru aceasta este nevoie de corectarea tuturor factorilor de risc major. Ei sunt de ordin politic, economic, socio-comunitar si cultural. Depasirea lor s-a dovedit adesea foarte dificila. Daca acceptam ca omul este direct sau indirect autorul lor, realizam ca el va trebui sa poarte un razboi cu el insusi, pe multiple uri si de lunga durata, intr-un moment atat de important ca acesta s-a spus: "razboiul este o problema prea serioasa pentru a fi lasata numai in seama generalilor". Pastisand rostirea, am spune ca acest razboi al omului cu el insusi este prea complex pentru a fi lasat doar pe umerii medicinii. Toti factorii care decid progresul si ritmul lui in societatea si cetatea locuita de noi ar trebui sa dena soldatii unei SUVERANE care este SANATATEA. De ziua mondiala a diabetului, 14 XI, acest mesaj este perceput ca unul guros si tal, pentru toti membrii comunitatilor mapamondului, (sustine si prof. dr. Nicolae Hancu)