Accidentele pot aparea oriunde. Acasa, pe strada, in caz de avarii si calamitati. Deseori moartea traumatului survine nu din cauza gravitatii traumatizmului, ci din lipsa cunostintelor elementare de acordare a primului ajutor medical a celor din jur, rudelor, cunoscutilor sau prietenilor.
Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul accidentului, sub forma de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de participantii la procesele de salvare cu folosirea echipamentului standard si celui improvizat.
Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapida sinistratului din zona afectata.
Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 min., dupa primirea traumei, si pina la 10 min. in caz de otravire
Reanimarea - reprezinta restabilirea functiilor vitale a organizmului in primul rand a respiratiei si circulatiei sangvine. Posibilitatea reanimarii este bazata pe acea, ca moartea niciodata nu survine momentan, ea este precedata de o stare preterminala. Modificarile ce au loc in organizm in caz de deces nu sunt ireversibile deodata, si la acordarea ajutorului de urgenta ele pot fi restabilite complect.
In starea terminala se determina doua stadii - agonia si moartea clinica.
Agonia - se caracterizeaza prin obnubilare, dereglare acuta a activitatii cerebrale, caderea tensiunii arteriale, dereglari de respiratie, lipsa pulsului. Tegumentele sinistratului sint reci, palide sau de culoare cianotica. Dupa agonie survine moartea clinica.
Moartea clinica lipsa semnelor principale de viata a respiratiei si batailor inimii. Durata ei este de 3-5 minute. Acest timp este necesar de folosit pentru reanimare. Dupa survenirea mortii biologice reanimarea nu are efect.
Prezenta pulsului pe artera carotida.
Prezenta respiratiei desinestatatoare.
Se determina dupa miscarea cutiei toracice.
Reactia pupilei la lumina. Daca ochiul deschis de acoperit cu palma, apoi de inlaturat brusc, pupila s-ar contracta.
Semnele mortii:
Conjunctiva ochilor uscata si tulbure.
La presiunea laterala a ochiului pupila se ingusteaza si se aseamana cu ochiul de pisica.
Aparitia petelor si rigiditatii cadaverice.
Este necesar de cunoscut nu numai reguli de acordare a primului ajutor medical in diferite situatii dar si cea ce nu trebuie de efectuat pentru a nu trauma starea sinistratului.
De a muta sinistratul in alt loc daca nu este pericol de foc, daramare a cladirii, daca nu necesita respiratia artificiala si asistenta medicala urgenta. Aplicand pansament sau sina nu pricinuiti dureri suplimentare ceia ce ar inrautati starea pacientului.
De a repune la loc organele iesite in urma traumatizmului cutiei toracice si mai ales a abdomenului.
De a da apa sau medicamente per-os sinistratului fara cunostinta.
De a se atinge de plaga cu miinile sau alte obiecte nesterile.
De a elimina corpii straini din plagile abdomenului, cutiei toracice sau craniului. Lasati-le pe loc chiar daca ele sunt mari si usor de indepartat. In caz de inlaturare poate sa se inceapa hemoragie sau alte complicatii. Pina la sosirea asistentei de urgenta acoperiti-le cu material de pansament si usor bandajati-le.
De a lasa pe spate pacientul fara cunostinta, mai ales in caz de voma sau greturi. In dependenta de starea lui este necesar de a-l intoarce pe o parte sau a da numai capul pe o parte.
De a scoate hainele si incaltamintea sinistratului in stare grava, este necesar numai de rupt sau de taiat hainele.
Nu se permite sinistratului de a privi plagile sale. Acordati ajutor linistit, calm si increzut, linistiti si calmati sinistratul.
De a scoate sinistratul din foc, apa sau cladirea ce se darama fara a lua masuri de protectie individuale. Daca trebuie de acordat asistenta medicala de urgenta, uitati-va daca nu sunt pericole de daramare, incendiu, explozie.
1. Se incearca stabilirea contactului cu pacientul. Intrebam, daca ne aude. Daca raspunde intrebam cum se simte si ce s-a intamplat.
2.
Daca nu raspunde il intoarcem cu fata in sus, pentru a
verifica respiratia. Respiratia se asculta timp de 10-l5 secunde, cu urechea
apropiata de gura si nasul bolnavului. Fata salvatorului trebuie sa priveasca
spre picioarele sinistratului, pentru a putea observa daca se misca pieptul
lui. Salvatorul trebuie sa priveasca, sa asculte si sa simta prezenta
respiratiei. 
Daca respiratia nu
este prezenta se da capul sinistratului spre spate, maximal si nefortat (!).
Acest lucru nu se face, daca suspectam fractura coloanei vertebrale in regiunea
gatului.
3.Deschidem gura sinistratului
si privim pentru a vedea daca 
nu sunt acolo corpi
straini, mase vomitive, etc. Daca
observam ceva curatim gura cu degetul invelit in tifon.
4.Apucam mandibula (barbia) pacientului, o deschidem si o ridicam in sus (dintii de jos sa fie inaintea dintilor de sus).
5.Facem o respiratie de control, pentru a verifica permeabilitatea (accesibilitatea) cailor respiratorii interne. Pentru aceasta, facem o inspiratie adanca, retinem pe citeva secunde aerul si in acest timp cuprindem ermetic gura pacientului si facem o expiratie deplina in plamanii lui. In acest timp, cu o mina tinem mandibula iar cu alta acoperim nasul pacientului, ca sa nu iasa aerul prin nas. In scopul respectarii igienei personale inainte de a face respiratia de control punem pe gura pacientului o bucata de tifon sau o basmaluta de buzunar curata.
6.Daca aerul a trecut usor mai departe controlam pulsul. Daca aerul nu trece probabil caile respiratorii sunt obturate si este necesara dezobturarea lor indeplinirea Manevrei Heimlik.
7.Pentru a verifica prezenta
pulsului aplicam 2 degete lateral la gat ( desenul) si timp de 10-l5
secunde incercam sa stabilim prezenta si caracteristica pulsului. (Pentru
antrenament - este foarte folositor sa stabiliti cum este pulsul la D-voastra
la gat). 
8.Daca pulsul lipseste trebuie sa facem masajul indirect al inimii, sau cu alte cuvinte sa facem reanimarea propriu-zisa.
Metodele de reanimare. Respiratia artificialaSinistratul trebuie sa fie culcat pe spate, pe o suprafata dura si neteda. Capul se da maximal inapoi (spre spate) pentru deschiderea cailor respiratorii, cu degetele se apuca de marginea mandibulei si se trage in asa mod ca dintii inferiori sa fie inaintea celor superiori. Sub partea superioara a corpului este necesar de a pune un rulon de haine sau mina sinistratului sub gat.
|
Se controleaza pozitia limbii, la necesitate se curata cavitatea bucala si nasul de corpi straini, resturi de mancare sau mase vomitive, nisip. Daca caile respiratorii sint libere, iar respiratia lipseste, se incepe respiratia artificiala prin metoda gura-in-gura sau gura-in-nas.
Pe gura sinistratului
se pune o bucata de tifon umezita, se face o inspiratie profunda, se aplica
ermetic gura salvatorului pe gura sinistratului (nasul sinistratului este
ermetic strans cu degetele) si se face o expiratie profunda. Dupa aceasta,
imediat capul se fereste intr-o parte, ca aerul sa poata iesi liber inapoi din
plamanii sinistratului. In caz de traumatiza a maxilarelor, si pentru a nu
pierde prea mult timp daca sunt inclestati muschii mandibulei, se recomanda
efectuarea respiratiei artificiale gura-in-nas si se fixeaza strans gura. Daca
cutia toracica a sinistratului s-a ridicat, s-a marit in volum, atunci
inspiratia a fost efectuata corect si caile respiratorii sint libere. 
In asemenea caz, de
efectuat repede inca 2 inspiratii. In continuare, daca se indeplineste numai
respiratia artificiala fara de masajul indirect al inimii, respiratiile trebuie
facute cate 1 peste pauze de 5-8 secunde, cu frecventa medie de 12-l8
respiratii pe minut.
La copii inspiratiile se efectueaza simultan in nas si gura cu frecventa de 20 respiratii pe minut, insa volumul aerului expirat nu trebuie sa fie prea mare, ca sa nu traumam plaminii. Pentru fiecare virsta se recomanda anumite criterii de masurare a aerului expirat in plaminii copilului sinistrat: in primul an de viata se va sufla numai cantitatea de aer, care poate maximal sa incapa in gura salvatorului; la 2-3 ani o expiratie, dar fara de inspiratie profunda; la 5-8 ani jumatate din expiratia pentru maturi. La copin mici pina la 2 ani este necesar de a controla capul sa nu fie dat prea tare inapoi.
Daca la efectuarea respiratiei de control aerul nu trece, verificam pozitia capului si repetam incercarea. Daca nu ne reuseste posibil caile respiratorii sint obturate.
Daca caile respiratorii sint obturate este necesar de evacuat din cavitatea bucala corpii straini. Pentru aceasta capul sinistratului trebuie pus pe o parte si deplasat in posterior. Cu ajutorul a 2 degete controlati cavitatea bucala, fiind atenti sa nu impingeti corpul strain mai departe in laringe. Dupa aceasta procedura controlam din nou respiratia. Daca aerul nu trece, trebuie de efectuat manevra Heimlik: incalecam pe sinistrat la nivelul soldurilor, amplasam ambele maini pe centrul abdomenului si facem 4-5 apasari puternice spre cutia toracica, spre diafragma - (inainte si in jos sub unghi de 45 ), pentru a forta aerul din plamini sa iasa si sa scoata corpul strain, ce obtureaza caile respiratorii. Dupa dezobturarea reusita facem respiratie artificiala, daca pacientul nu respira desinestatator
Dupa primele 2 respiratii artificiale este necesar de a controla daca este prezenta circulatia sangvina pulsul. In caz de lipsa a pulsului la artera carotida (la gat - lateral) imediat trebuie de efectuat masajul inchis al inimii. Trebuie sa va situati din partea laterala a pacientului. Daca sunteti in genunchi, trebuie sa fiti cit mai aproape de pacient. Pipaind partea de sus a abdomenului, trebuie de gasit repede arcul costal. De la el, pe linia centrala a corpului, cu 2 degete mai sus, pe osul stern, amplasati baza palmei unei mini asa ca degetele sa nu se atinga de cutia toracica, deasupra ei puneti cealalta mina si incrucisati degetele.
Acesta este locul corect unde se vor face compresiile cardiace externe, la adancimea de 4-5 cm (la maturi).
Umerii trebuie sa fie deasupra sinistratului iar minile perpendicular pe corpul lui. Neindoind minile in coate, apasati pe cutia toracica. Manipulatia trebuie efectuata ritmic si lent, dar nu brusc.
Pentru a aprecia viteza de comprimare, numarati apasarile.
Daca facem numai masajul indirect al inimii, frecventa compresiilor trebuie sa fie de 80 100 apasari pe minut.
Pentru restabilirea functiei cardiace, deseori este suficienta o lovitura precordiala (in locul unde trebuie sa se faca compresiile la masajul indirect al inimii). Pentru aceasta palma unei mini se situeaza pe 1/3 inferioara a sternului si se aplica peste ea o lovitura scurta si brusca cu pumnul celeilalte mini. Se controleaza pulsul pe artera carotida si in caz de lipsa, se trece la masajul indirect al inimii.
Este necesar de a fi foarte precauti la copii si pacientii in virsta, deoarece oasele sunt mai slabe, mai sensibile si pot avea loc fracturi de coaste sau stern.
Masajul inimii la copii (in dependenta de virsta) se efectueaza cu o putere mai mica si la o adancitura mai mica.
La copin pina la 1 an se face cu 2 degete (aratator si mijlociu), sau cu degetele mari ale ambelor mini, cu frecventa de 140/minut la adancimea de 1,5 - 2 cm; la copin de 2 ani la adancimea 2,5 cm. La copin de 5-8 ani, compresiile se fac cu palma unei singure mini, frecventa 100-l20/minut la adancimea 3 - 3,5cm. Dupa 10 ani se pot folosi regulile pentru maturi, dar se ia in consideratie constitutia (marimea corpului) copilului sinistrat.
Atunci, cind oprirea respiratiei este insotita si de oprirea inimii, se face concomitent si respiratia artificiala si masajul indirect al inimii.
In acest caz, consecutivitatea procedurilor este urmatoarea:
se pregateste pacientul pentru reanimare
se verifica prezenta respiratiei si a pulsului
se face o respiratie artificiala de control
se fac 2 respiratii artificiale, urmate imediat de
15 compresii cardiace externe.
peste fiecare 1-2 minute de reanimare se face o scurta pauza pentru a verifica daca s-au restabilit respiratia si bataile inimii.
In caz de restabilire a unei functii se continua reanimarea pentru restabilirea celeilalte.
In caz de insucces reanimarea se face pina la 30 minute, dupa care se opreste.
La copin mici, raportul dintre respiratii si compresii este: la 1 an 1:3 si la 5 ani 1:5 sau 1:6.
De la 10 ani in sus este 2:15, ca la maturi.
Eficacitatea metodelor de reanimare se determina pe baza aparitiei pulsului pe arterele mari, ingustarea pupilelor, aparitia reactiei la lumina, restabilirea respiratiei desinestatatoare, schimbarea culorii tegumentelor. In caz de reanimare cu succes, pacientul poate fi inca fara cunostinta, trebuie culca pe o parte pentru prevenirea asfixiei cu limba proprie sau cu ase vomitive posibile. Despre caderea limbii ne informeaza dereglarea brusca a respiratiei, ce se aude ca un sforait in timpul inspiratiei.
Domeniu actual cunoscut si sub denumirea de cultura fizica medicala, cu aplicabilitate in multe specialitati medicale, reprezentind in [...] |
Accidentul vascular cerebral aterotrombotic se instaleaza la femei la varste mai inaintate comparativ cu barbatii, la care accidentul vascular ce [...] |
Senescenta apare ca un ansamblu de modificari morfologice, fiziologice si psihologice, consecutive actiunii timpului asupra fiintelor vii. Accident [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
