POLIMERII (I)
Exista trei grupe de materiale nemetalice: organice, anorganice si compozite.
Materialele organice sunt reprezentate de masele plastice. Prin acestea intelegem compusi nemetalici obtinuti pe cale sintetica. Sunt alcatuite in general din compusi organici care, in faza plastica, se pot modela in diverse forme si care apoi se intaresc, alcatuind corpuri solide. Din aceasta categorie fac parte rasinile, cauciucurile si substantele fibroase.
CLASIFICARE
RASINILE ACRILICE - COMPOZITIE
RASINILE TERMOPOLIMERIZABILE
PROPRIETATI
TEHNICA DE LUCRU
INDICATII
RASINI PENTRU DINTII ARTIFICIALI.
POLIURETANII
RASINI PENTRU PROTEZE PROVIZORII
Generalitati
Rasinile acrilice domina de mai multe decenii tehnologia protezelor unidentare. Din ele s-au confectionat baze, dinti artificiali, fatete si chiar proteze unidentare, proteze provizorii etc. Treptat au fost evidentiate o serie de deficiente ale acestor materiale mai ales cand erau folosite ca materiale de placare, proteze unidentare si dinti artificiali. Cautarile au urmat doua cai. Pe de-o parte s-au elaborat noi tipuri de rasini acrilice, pe de alta parte au fost elaborati noi polimeri: rasinile diacrilice, epoxidice, policarbonate, epiminice, polooxietilenice etc.
Rasinile auto si termopolimerizabile sunt indicate pentru realizarea bazelor protezelor totale si partiale mobilizabile, repararea si optimizarea acestor proteze, confectionarea dintilor artificiali, conformatoarelor, gutierelor si protezelor gingivale, aparatelor ortodontice mobilizabile.
Rasinile epiminice si policarbonate, se folosesc la confectionarea protezelor unidentare si polidentare provizorii iar poliuretanii servesc la realizarea protezelor chirurgicale.
Dupa natura chimica:
rasini vinilice
rasini acrilice
rasini diacrilice
rasini epiminice
rasini policarbonate
rasini poliamidice
poliuretani
Dupa indicatii:
rasini pentru baza protezelor
rasini pentru dintii artificiali
rasini pentru repararea si reoptimizarea protezelor adjuncte
rasini pentru proteze provizorii
rasini pentru epiteze
rasini pentru placare
Rasinile acrilice pot fi prezente in trei forme:
a. acrilati polimerizati industrial in forme finite(de exemplu dinti artificiali sau coroane provizorii prefabricate)
b. acrilati polimerizati industrial in forme prefinite sunt tremoplastici si de obicei au forma de placi care prin incalzire si presare pot deveni baze pentru proteze sau aparate ortodontice
c. acrilati polimerizabili in laborator sau in cabinetul stomatologic sunt sisteme bicomponente: lichid si pulbere (lichidul este monomerul iar pulberea este polimerul de metacrilat de metil)
Monomerul este metacrilatul de metil un lichid transpareat, volatil, cu miros puternic, inflamabil, insolubil in apa, solubil in solventi organici el insusi solvent pentru grasimi.
Metacrilatul de metil are efect necrotic asupra prelungirilor odontoblastice si unor terminatii nervoase din tesuturile dentare. Nu este stabl chimic, avand tendinta de polimerizare spontana sub actiunea caldurii si luminii, motiv pentru care este pastrat in recipiente inchise la culoare si departe de sursele de caldura.
Polimerul sau polimetilmeta-acrilatul (PMMA) este solid la temperatura camerei dar devine plastic peste 125sC, Din punct de vedere chimic PMMA este foarte stabil; solubil in soventi organici. Absorbtia de apa este redusa.
Proprietatile mecanice sunt satisfacatoare cu exceptia rezistentei la abrazie care este redusa.
Proprietatile optice sunt remarcabile: indicele de refractie este apropiat de cel al dentinei si smaltului iar transparenta este excelenta. Posibilitatile de colorare sunt practic nelimitate. Din nefericire aceste avantaje sunt umbrite de ingalbenirea in timp a PMMA. In cazul acrilatelor pentru baza protezelor se adauga fire minuscule, colorate din nylon sau acrilat care simuleaza reteaua de capilare din mucoasa.
In functie de agentul care declanseaza polimerizarea se disting doua categorii de PMMA:
termopolimerizabili, a caror polimerizare este initiata de caldura
autopolimerizabili la care reactia este declansata de un activator prezent la nivelul lichidului
Pulberea contine in principal polimerul, pigmenti, plastifianti, initiator
Lichidul contine in principal monomerul si un inhibitor de polimerizare.
Prin amestecarea lichidului cu pulberea (in dozele indicate de fabricant) se formeaza o masa
nisipoasa care, cu timpul se transforma intr-o masa omogena. In momentul in care pulberea a saturat monomerul, amestecul este introdus in tipar prin compresiune (indesare) sau injectare.
Polimerizarea pastei
Se produce prin polimerizarea monomerului care este indusa de cresterea temperaturii.
Tiparul in care s-a introdus pasta se introduce intr-o baie de apa sau aburi. Incalzirea se face lent, dupa graficul indicat de fabricant. Ridicarea temperaturii peste 100sC determina defecte de structura ale PMMA.
Proprietati
Proprietati fizice
Porozitatea. In structura rasinii pot sa apara bule de aer de dimensiuni variabile, decelabile macroscopic. Ele sunt determinate de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si afecteaza proprietatile mecanice si biologice.
Absorbtia apei. Antreneaza variatii volumetrice, scade rezistenta mecanica si poate determina modificari de culoare. Macar in timpul polimerizarii acrilatul trebuie izolat deoarece apa poate fi resorbita prin peretii tiparului.
Solubilitatea este redusa.
Variatiile volumetrice. In cursul procesului de polimerizare au loc succesiv urmatoarele fenomene fizice: la inceput o dilatare termica urmata de o contractie de polimerizare iar contractia globala ajunge la 0,2 0,5%.
Proprietati
Proprietati fizice
Porozitatea. In structura rasinii pot sa apara bule de aer de dimensiuni variabile, decelabile macroscopic. Ele sunt determinate de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si afecteaza proprietatile mecanice si biologice.
Absorbtia apei. Antreneaza variatii volumetrice, scade rezistenta mecanica si poate determina modificari de culoare. Macar in timpul polimerizarii acrilatul trebuie izolat deoarece apa poate fi resorbita prin peretii tiparului.
Solubilitatea este redusa.
Variatiile volumetrice. In cursul procesului de polimerizare au loc succesiv urmatoarele fenomene fizice: la inceput o dilatare termica urmata de o contractie de polimerizare iar contractia globala ajunge la 0,2 0,5%.
Duritatea este mult mai scazuta decat cea a dentinei deci nu sufera comparatia cu cea a smaltului.
Rezistenta la compresie este buna.
Rezistenta la abrazie este foarte redusa si constituie inconvenientul major al acestor rasini.
PMMA prezinta o inertie chimica mare, fiind foarte stabil in cavitatea bucala. Totusi este posibila o evolutie defavorabila in timp: rasina initial translucida, se opacifiaza si se ingalbeneste. De asemenea, datorita microfisurilor care apar in timp se reduce si rezistenta mecanica. Aceste fenomene de imbatranire se datoreaza insa mai mult unor cauze fizice (absorbtia de apa, structura poroasa).
Manifestarile bucale de intoleranta (stomatopatia protetica) fata de aceste rasini sunt destul de rare. Manifestarile alergice apar sub forma unei inflamatii cronice a mucoasei pe care se sprijina proteza acrilica (adjuncta). Excesul de monomer, placa bacteriana de la nivelul protezei, iritatia mecanica declanseaza reactii de aparare a mucoasei bucale. Este vorba de o reactie imunitara declansata de antigenele bacteriene. Este importanta instruirea pacientului in vederea igienizarii protezei si a mucoasei bucale (masajul mucoasei de sprijin cu periuta de dinti). Monomerul are o citotoxicitate de 100% dar, de obicei nu apare monomer rezidual in cazul protezelor realizate din rasini termopolimerizabile
A fost prezentata sumar in cadrul submodulelor privind formarea si polimerizarea pastei. In plus dezambalarea se face cu precautie iar prelucrarea si lustruirea cu maximum de atentie, evitand supraincalzirea care ar putea afecta proprietatile mecanice. Importanta pentru medicul stomatolog si pentru pacient ar fi mentinerea protezei in apa distilata timp de 24 de ore dupa finalizare pentru stabilizarea volumetrica in urma absorbtiei de apa.
confectionarea bazei protezelor acrilice
repararea si captusirea protezelor acrilice cu toate ca in aceste cazuri sunt preferati polimerii autopolimerizabili, evitandu-se un nou tratament termice sursa sigura de deformari
confectionarea de coroane si punti provizorii
realizarea pe cale industriala a dintilor artificiali
Compozitia este asemanatoare cu a rasinilor termopolimerizabile.
Pulberea contine un initiator diferit si unele produse prezinta incarcaturi minerale, silanizate care le confera o structura compozita.
Lichidul contine in plus un activator de polimerizare.
Polimerizarea
Sub actiunea activatorului din lichid se declanseaza reactia de polimerizare a pastei care a rezultat prin omogenizarea pulberii cu lichidul.
Gradul de polimerizare este mai scazut fata de cel atins la rasinile termopolimerizabile.
Reactia este exoterma, cantitatea de caldura degajata fiind cu atat mai mare cu cat particulele sunt mai fine temperatura atinsa poate fi chiar de 100C.
Timpul de priza (de la inceputul omogenizarii pastei pana la momentul in care se atinge temperatura maxima) este influentat de:
temperatura tipul de priza creste direct proportional cu scaderea temperaturii mediului in care are loc polimerizarea
dimensiunea particulelor timpul de priza creste cu dimensiunea particulelor
Solubilitatea si absorbtia apei sunt identice cu cele ale acrilatelor termopolimerizabile; de
aceea este necesara o uscare prealabila a zonelor cu care pasta de acrilat vine in contact (urmata de izolarea cu vaselina sau cu alte substante izolatoare mai ales in cazul in care este vorba de mucoasa bucala).
Variatiile volumetrice din timpul polimerizarii sunt asemanatoare cu ale rasinilor
termopolimerizabile. Contractia de polimerizare creste cu cresterea excesului de monomer.
Proprietati mecanice
Duritatea este usor inferioara fata de cea a rasinilor termopolimerizabile.
Rezistenta la abrazie este la fel foarte redusa.
Proprietati chimice
Stabilitatea chimica este foarte mare.
Proprietati biologice
La fel ca la rasinile termopolimerizabile, potentialul alergen este extrem de redus dar monomerul este foarte toxic pentru mucoasa bucala sau pulpa dentara; de asemenea in cazul in care reactia de polimerizare are loc in cavitatea bucala cresterea temperaturii poate determina leziuni ale mucoasei sau iritatia pulpei dentare.
Una din problemele cele mai dificile legate de tehnologia protezelor adjuncte o constituie realizarea arcadelor dentare artificiale cu un relief ocluzal cat mai individualizat si in cadrul acesteia alegerea dintilor artificiali.
In ziua de azi fabricarea dintilor artificiali din acrilat prevede folosirea unei varietati mari de pigmenti care le asigura un aspect cat mai fizionomic. Pentru a creste rezistenta, polimerizarea are loc sub prese hidraulice care realizeaza presiuni de pana la 80 de tone sau/si rasina este sarjata cu microparticule anorganice. Dintii din rasini compozite au proprietati mecanice superioare celor din rasini acrilice.
Legatura dintre baza protezei si dintii din acrilat este foarte rezistenta dar proprietatile mecanice sunt mai slabe decat la dintii din portelan.
Selectia intre dintii din portelan si cei din acrilat se face pentru fiecare caz clinic in parte.
Dintii artificiali din mase plastice se utilizeaza de obicei in urmatoarele situatii:
protezele mobile unimaxilare, care au antagonisti din aliaje nobile, rasini acrilice sau diacrilice, pentru a preveni o uzura exagerata a acesteia
cresta alveolara balanta
antagonisti abrazati sau parodontotici
cand pe arcada antagonista exista o proteza unidentara sau o punte metalica.
Dintii artificiali se livreaza in garnituri. Pe fiecare garnitura sunt marcate o serie de insemne (tipul dintilor, culoarea, marimea, forma) care ghideaza alegerea marimilor potrivite.
Dintii din ceramica se pot utiliza in cazul edentatiilor totale bimaxilare, la care exista un suport protetic bun pentru proteze si un spatiu suficient intre crestele edentate. Din punct de vedere estetic si al stabilitatii DVO, confectionarea protezelor totale bimaxilare cu dinti din portelan ramane solutia ideala. In asemenea cazuri montarea dintilor cu ajutorul articulatoarelor reglabile si echilibrarea ocluzala perfecta reprezinta conditii esentiale. Echilibrarea ocluzala este dezirabila si daca dorim ca zgomotul facut de dintii ceramici antagonisti sa nu fie atat de deranjant.
Dintii din rasini acrilice Dintii din ceramica
pericolul indepartarii glazurii
de castagnete
datorita abraziei contactele premature si interferentele
care sunt greu de retusat
cu baza protezei care sa asigure legatura cu baza protezei
sau acoperiti cu aliaje nobile
Confectionarea pentru sportivi la care exista pericolul fracturarii dintilor, a unor protectori dentari individuali este mult mai indicata decat purtarea unor gutiere prefabricate.
Materialele utilizate sunt: polimerii acrilici plastifiati, poliacetatii de vinil, siliconii, latexul. Acrilatul rezilient si siliconii se utilizeaza in linguri flexibile. Practic se amprenteaza arcada dentara cu materialul depus in portamprenta, ambele servind ulterior drept protector dentar.
Factori precum confortul in fonatie sau respiratie sau estetica pot influenta alegerea unui anumit material. Studiile efectuate privind transmiterea stresului au pus in evidenta faptul ca cel mai important parametru il reprezinta grosimea protectorului dentar. Cu cat aceasta este mai mare cu atat protectia este mai eficienta. Prin contactul cu mediul bucal, gutierele absorb o cantitate de apa, duritatea lor scade iar elasticitatea creste.
Gutierele se intrebuinteaza atat pentru profilaxia traumatismelor dento-maxilare cat si in alte scopuri cum ar fi: suporturi pentru aplicari locale ale unor produse fluorurate sau de albire, tratamentul bruxismului si in terapia diferitelor hemoragii, pentru confectionarea asa-ziselor atele hemostatice sau gutiere incarcate cu colagen nativ sau preparate de fibrina.
Materialele din care se confectioneaza gutierele nu trebuie sa fie toxice, ele trebuie sa permita confectionarea unor dispozitive confortabile, cu o grosime si o retentie adecvata, cu gust si miros placut si un pret de cost rezonabil.
In general exista trei categorii de gutiere:
a. gutiere totale se livreaza in diferite marimi si sunt din polimeri tremoplastici, cauciuc, policlorura de vinil, poliuretani, copolimeri ai vinilacetatului si etenei.
b. Gutiere confectionate extemporaneu de catre purtatori din polimeri rezilienti sau mase tremoplastice.
c. Gutiere individualizate, confectionate pe baza unei amprente, din polimeri vinilici, acrilici, cauciucuri vulcanizate moi sau latex de cauciuc autovulcanizat.
Interventiile chirurgicale mutilante (rezectii de maxilar, seu orbital, nas, pavilionul urechii etc.) trebuie urmate de restaurarea fizionomiei cu ajutorul protezelor faciale (epiteze). Principala categorie utilizata in acest scop sunt poliuretanii.
Realizarea unei epiteze parcurge in general etapele obisnuite pentru orice piesa protetica. Dupa amprentare se toarna modelul din gips sau se realizeaza pe cale galvanica. Modelele de gips vor fi izolate. Se prepara pasta amestecand rasina )pulbere) cu izocianatul (lichid) si cu catalizatorul intr-o proportie care se stabileste in functie de consistenta pe care dorim sa o obtinem. Se adauga si colorantii conform unei chei de culori. Tiparul se preseaza si se introduce intr-un cuptor la 100C pentru o ora. Piesa protetica se dezambaleaza se spala si se usuca. Apoi se incepe colorarea (machiajul), care se poate face cu pulverizatoare (pentru fond) si pensule subtiri pentru detalii. La sfarsit totul se acopera cu un strat de lac protector si se reitroduce in cuptor.
Epitezele din poliuretani sunt elastice, bine tolerate fiind inerte din punct de vedere fizic si chimic.
Fiabilitatea epitezelor este redusa (de la 6 luni la 2 ani) datorita problemelor de statica si dinamica, a colorarii si decolorarii materialelor, care survin pe parcurs.
Exista si alte materiale care pot fi folosite: PMMA, policlorura de vinil, siliconii. Siliconii au proprietati elastice decat poliuretanii iar PMMA are un pret mai redus.
Laptele de vaca are un continut hidric de 87,5% si 12,5% substanta uscata. Proteinele: sunt in cantitate de 34 g/l, laptele de vaca -fiind de [...] |
Cercetarile au dus, dupa diferiti autori, la identificarea a 18 substante cu structuri chimice diferite. S-au descris: acidul cinamic si alcoolul [...] |
Mustul de struguri, sucul de cirese, laptele si branzeturile combat bacteriile ce contribuie la formarea cariilor dentare. [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
