Intoxicatia cu perioada scurta de incubatie
Sindromul colinergic. Specii responsabile: Amanita, Inocybe, Clitocybe. Toxina care produce acest sindrom este muscarina. Manifestarile clinice constau in aparitia, la intervale variabile de la ingestie (de la cateva minute la 3 ore) a greturilor, varsaturilor si durerilor epigastrice, insotite de catar oculonazal, sialoree, hipersecretie bronsica, mioza punctiforma, tremuraturi generalizate. Intoxicatul prezinta transpiratii abundente, bradicardie,
hipotensiune arteriala.
Tratament. Antidotul muscarinei este atropina. Se administreaza sulfat de atropina subcutanat sau intramuscular in doza de 0,5-l mg la interval de 4 ore, pana la disparitia sindromului colinergic, care are loc in 12-24 ore de tratament. La bolnavii care au ingerat cantitati mari de
ciuperci se face spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat. Pierderile hidroelectro-litice prin
varsaturi si diaree se inlocuiesc prin perfuzie endonoasa.
Sindromul atropinic (pantherinian). Ciuperci responsabile: Amanita muscaria, Amanita pantherina. Toxina este un derivat de izoxazol. Dupa aproximativ 1 ora de la ingestie apar dureri abdominale, hipersudoratie, furnicaturi ale extremitatilor, stare confuzionala, halucinatii, convulsii, coma si midriaza.
Tratament.
Se evacueaza cat mai rapid posibil continutul
gastric prin spalatura'gastrica cu carbune activat. Se trateaza
convulsiile si se face reechilibrarea hidroelectrolitica. Antidot specific: fizostigmina, ezerina sau pilocarpina.
Sindromul resinoidian. Specii de ciuperci responsabile: Clitocybe, Entoloma, Psariota. Tulburarile apar in intervalul primelor 3 ore de la ingestie prin
tulburari digesti: greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree, care antreneaza tulburari hidroelectro-litice (deshidratare, soc hipovolemic).
Tratament. Masurile terapeutice simptomatice si suporti, constand din administrare de antispastice, antidiareice, antiemetice si reechilibrare hidro-electrolitica.
Sindromul halucinator. Este produs de toxinele cu actiune psihotropa continute in unele specii de ciuperci ca: Stropharia, Pholiota, Gymnophilus, tnocybe, Clitocybe. Toxina are similitudini cu acidul lisergic. Manifestarile clinice constau in tulburari de atentie, dezorientare, halucinatii, hiperacuzie, hiperosmie, euforie, s.a. Simptomele psihice sunt insotite de midriaza, bradicardie, hipotensiune, congestie faciala, frisoane.
Tratament Se practica spalatura gastrica cu carbune activat, urmata de administrare de neuroleptice majore, Clorpromazina, Haloperidol.
Intoxicatia cu perioada lunga de incubatie
Sindromul giromitrian. Specii responsabile: Gyromitra. Toxina - gyromitrina. Apare dupa o incubatie de 10-24 ore si se manifesta prin
tulburari digesti: greturi, varsaturi, diaree, dureri abdominale. Urmeaza simptomele si semnele de hemoliza acuta intravasculara cu icter, hemoglobinurie, cianoza, stare de soc, anurie. Se adauga semne de citoliza hepatica si tulburari neurologice de tipul delirului si crizelor de hipertonie. Biologic se evidentiaza sindrom de citoliza hepatica, methemoglobinemie.
Tratament. Se face tratament simptomatic si de sustinere. in caz de methemoglobinemie asociata tratamentul se face cu albastru de metilen. in cazurile de hemoliza grava se face exsanguinotransfuzie. Se combat convulsiile prin administrare de diazepam, se face reechilibrare hidroelectrolitica.
Sindromul orelanian. Specii responsabile: Cortinarius. Toxina - orenallina. Apare dupa 2-l7 zile de la ingestie si se manifesta prin semne de nefrita tubulo-interstitiala acuta si semne de
hepatita acuta toxica. Acestea sunt insotite de tulburari gastro-intestinale. Evolutia fatala apare in cateva saptamani la 15% din cazuri, prin
insuficienta renala acuta.
Tratamentul este simptomatic. Se trateaza insuficienta renala acuta prin hemodializa si hepatita acuta toxica. Supravietuitorii dezvolta insuficienta renala cronica pe rinichii restanti.
Sindromul faloidian este unul dintre cele mai gra sindroame din
intoxicatia cu ciuperci, avand o mortalitate de 90% in formele sere. Sindromul este provocat in marea majoritate a cazurilor de ingestia de Amanitaphalloides. Toxina responsabila: amatoxina, phallotoxina. Sindromul faloidian evolueaza in trei faze:
- faza de latenta, dureaza 5-40 ore de la ingestie si este asimptomatica;
- faza de agresiune, in care bolnavul prezinta semnele si simptomele de gastroenterita acuta sera cu debut brusc: varsaturi abundente si repetate,
greturi chinuitoare cu intoleranta gastrica totala; diaree apoasa, gleroasa, fetida, uneori hemoragica, care apar la cateva ore de la debutul simptomatologiei. Majoritatea manifestarilor gastrointestinale sunt insotite de dureri abdominale colicati sau sub forma de crampe. Tulburarile gastrointestinale dureaza 2-5 zile si atrag gra perturbari hidroelectrolitice, cu sindrom pronuntat de deshidratare acuta: oligu-rie, astenie, crampe musculare, hipotensiune, tahicardie, soc;
- faza parenhimatoasa se exprima clinic, dupa alte 2-5 zile, prin reaparitia sau agravarea manifestarilor digesti, aparitia hepatomegaliei si icterului. Acestea sunt expresia hepatitei acute toxice cu sindrom de citoliza hepatica (cresterea transaminazelor si bilirubinemiei, alterarea probelor functionale hepatice si a celor de coagulare). Insuficienta hepatocelulara conditioneaza evolutia si prognosticul. Leziunile hepatice constau in steatoza centrolobulara, care se poate extinde in cazuri gra pana la atrofie galbena acuta. in unele cazuri apar manifestari clinice si biologice de nefrita acuta, cu remisiune rapida. Afectarea renala este functionala, secundara hipovolemiei si hipotensiunii arteriale.
Tratament Orice bolnav care prezinta manifestari de gastroenterita acuta grava dupa 6 ore de la ingestia de ciuperci trebuie suspectat de
intoxicatie faloidiana si internat imediat in serviciul de terapie intensiva. Spalatura gastrica si catarcticele intestinale sunt ineficiente si contraindicate, deoarece bolnavul este adus de obicei tardiv, cand acestea sunt inoperante.
Se aplica reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica pentru corectarea tulburarilor provocate de vaisaturi si diaree.
Se face monitorizarea clinica (puls,
tensiune arteriala, respiratie), hemodinamica si biologica (ionograma, hemoglobina, hematocrit).In cazurile gra de hipotensiune arteriala se administreaza si volum-expanderi, Dextran 70, concentrate de
albumina umana si chiar sange total izogrup.
Se face tratamentul simptomatic al varsaturilor prin injectare de
droguri antiemetice.
Tratamentul hepatitei acute toxice comporta un complex de masuri: reducerea hiperamoniemiei (prin administrare de a-cetoglutarat de ornitina, acid aspartic, acid glutamic, arginina), corectarea tulburarilor de coagulare prin administrare de sange si plasma proaspata si entual exsanguinotransfuzie.
Exsanguinotransfuzia si hemodializa, ca metode de epurare a toxicului din sange au eficienta redusa, fiind totusi indicate numai in cazurile cele mai gra, daca sunt aplicate foarte precoce (amanitina si faloidina sunt
toxine putin dializabile). Mai eficienta este hemoperfuzia pe coloana de carbune activat. Toate aceste metode de epurare extrarenala pot fi eficiente numai daca sunt aplicate precoce, inainte de fixarea toxinelor la nilul tesutului hepatic.
O serie de substante ca
penicilina G, cloram-fenicolul, fenilbutazona, rifampicina, au actiune antagonista cu toxina ct-amanitina prin competitie la legarea de
proteinele plasmatice. Toxicitatea hepatica a a-amanitinei creste de 10 ori, prin legarea de albu-minele serice sau de o proteina transportoare, eliminarea renala fiind scazuta. Efectul terapeutic prentiv sau curativ al drogurilor antagoniste mentionate depinde de de faza intoxicatiei in care sunt administrate. Astfel, o doza de penicilina G de 1.000.000 Ul/kg/zi la copil, in perfuzie continua, are actiune cert curativa. Sunt recomandate urmatoarele asocieri: penicilina + fenilbutazona, fenilbutazona + sulfameta-xazol, cloramfenicol + fenilbutazona, care sunt mai eficiente decat penicilina neasociata.
Penicilinoterapia are rol de antidot specific in tratamentul sindromului faloidian; se pare ca previne preluarea amatoxinei de catre hepatocit, competitie la locusurile de legare cu proteinele serice, majorand cantitatea de toxina "nelegata", care poate fi eliminata renal.
Un mijloc terapeutic de reducere a potentei toxinelor care se gasesc in tubul digestiv consta in administrarea de pansamente dezinfectante si antibiotice cu tropism intestinal, care, reducand Hora microbiana, scad cantitatea de endotoxine cu actiune sinergica asupra mucoasei intestinale cu cea a toxinelor din Amanita. in acest scop se administreaza, pe cale orala, streptomicina, enzime lactice (Enterolactil), nitrofurantoin, furazolidon.
Pentru actiunea de protectie a celulelor hepatice se poate administra Slibinin Silymarina, silizator al membranei lizozomale inhibitor al patrunderii amatoxinei in hepatocit, stimuleaza ARN polimeraza. Doza: 5 mg/kg/doza de 4 ori/zi sau 20-50 mg/kg/zi in 4 prize.
Terapia cu steroizi nu si-a dodit utilitatea, ramanand benefica numai in
tratamentul edemului cerebral acut din insuficienta hepatica.
Evolutie. Intoxicatiilecu ciuperci avand sindrom clinico-biologic de tip faloidian au evolutie imprevizibila, care depinde de cantitatea de toxina ingerata. Mortalitatea raportata este intre 10-l5% din cazuri, ajungand chiar la 100%! Spre deosebire de alte tari, in Romania nu exista legislatie care sa interzica comercializarea ciupercilor din flora spontana, iar in gospodariile traditionale din mediul rural, folosirea ciupercilor se face fara precautii speciale. Aceasta ezplica frecnta ridicata a numarului de intoxicatii gra cu ciuperci raportata de Sectia de toxicologie a Spitalului Clinic de copii "Gr. Alexandrescu" din Bucuresti.
