La nastere, copilul este dependent de parintii lui pentru satisfacerea tuturor neilor zilnice. Simturile lui se desteapta, ii permit sa intre in contact cu lumea inconjuratoare si sa sileasca puternice legaturi afective. Asfel, siliti cu el relatii si schimburi de modalitati care il r ajuta sa se dezlte.
In interiorul uterului, copilul era alimentai si oxigenat prin cordonul
ombilical legat la placenta. Alunei cand el vine in contact cu aerul si cordonul ombilical este taiat, el respira spontan prin plamani si isi cauta hrana. El nu se poate hrani fara ajutorul dumneaastra, dar stie sa suga. Capabil de a recunoaste mirosul
laptelui matern, el se indreapta spre sanul dumneaastra, deschide gura si incepe sa suga respirand pe nas. El stie sa-si manifeste
foamea si inceteaza sa suga atunci cand este satul. in cateva saptamani, isi gaseste ritmurile de somn, pe care trebuie sa i le respectati. Alunei cand este treaz, el cunoaste lumea in care s-a nascut datorita celor cinci simturi deja in dezltare in cursul sarcinii. Datorita lor, el va intra in relatie si cu parintii lui si va sili legaturi afective indispensabile dezltarii personalitatii lui.
Desteptarea simturilorIn timpul sarcinii, fatul este capabil sa recunoasca gusturi diferite, sa perceapa lumina si sa auda sunete ( .37). Simturile ii suni deja active. Ele se r dezlta si mai mult
dupa nastere si r fi pentru el tot atatea mijloace de descoperire si cunoastere a lumii.
Vazul
Mult timp s-a crezut ca bebelusii se nasc orbi si nu devin capabili sa vada decat mult timp dupa nastere. Azi se stie ca nu este asa. Nou-nascutul poate urmari cu ochii lumina unei lampi si distinge un obiect contrastat (cum ar II un disc de carton cu cercuri negre si albe. S-a remarcai ca, foarte adesea, obiectele care ii atrag cel mai mult au o forma abila cu cea a unei fele omenesti: cu ochi stralucitori si gura. Interesul copilului creste atunci cand fata exprima sentimente, si inca din primele saptamani, nou-nascutul recunoaste fata mamei lui, apoi a tatalui. Dar campul sau vizual ramane foarte limitai (nu prea vede dincolo de 30 cm.) si are adesea probleme de acomodare, uitandu-se crucis cu intermitente.
Cu timpul, globul ocular devine mai rotund si mai suplu. Ea varsta de 3 luni. copilul vede la peste 2.50 m. si facultatile lui vizuale sunt in general complete inca de la varsta de 6 luni.
La incepui, tineti fata copilului la mai putin de 30 cm. de a dumneaastra: el va va privi si va pulea sa va urmareasca miscarile capului. Dar, pentru a va raspunde, copilul trebuie sa fie intr-o "stare de vigilenta" farabila. Mai intai trebuie sa deschida ochii, ceea ce este destul de greu in primele zile.
Daca este enervat sau obosit, el nu va va surprinde privirea. Trebuie sa fiti rabdator si sa nu fortati lucrurile. Perioadele de vigilenta ale noului nascut sunt de foarte scurta durata. Tatal lui si dumneaastra veti invata repede sa le recunoasteti ( . 196) si veti putea astfel gasi momentul ideal pentru a schimba priviri cu el.
Auzul
Deoarece el v-a auzit deja cea si pe cea a lalalui sau in timpul sarcinii, nou-nascutul este adeseori foarte atent atunci cand ii rbiti. EI se manifesta prin diferite semne - mimica, un zambet, un gest-apreciind intonatiile si modulatiile cuvintelor dumneaastra. La maternitate, pediatrul a verificat capa-citatile vizuale .si audutive ale copilului dumneaastra. Studiind reactiile creierului, ale ritmului cardiac, respirator si ale ritmului de sugere a nou-nascutilor fata de slimuli auditivi (zgomot usor, ci), medicii au observat ca acestia sunt mai sensibili la anumite frecvente sonore, cele ale cii umane, in special ale cii feminine. Dar capacitatile auzului copilului sunt de scurta durata si nu trebuie sa-l solicitati prea mult. Evitati sa testati
auzul copilului dumneaastra procand zgomote puternice si violente: riscati sa se inhibe. Asteptati momentele propice pentru a rbi cu el sau pentru a-i pune muzica. Vocea dumneaastra il poate stimula sau chiar linisti atunci cand este agitat.
Mirosul si gustul
La nastere, copilul poseda mirosul si facultati gustative deja dezltate. El va recunoaste mirosul, si. foarte repede pe cel al patutului si al casei. De aceea, mirosul unui obiect familiar il poale linisti atunci cand se afla mai departe de casa. Reactioneaza cu o mimica diferita la cele patru gusturi care suni saratul, dulcele, acidul si amarul, manifestand aproape intotdeauna o neta preferinta pentru dulce. Totusi, sensibilitatea gustativa este variabila de la un
sugar la altul. Veti invata repede sa interpretati reactiile de placere sau de respingere ale copilului diimneaasira in materie de alimentatie. Veti incerca sa-i salisfaceti gusturile in masura posibilului, oferindu-i o
alimentatie cat mai diversa ( .214 si urm.).
Pipaitul
Trebuie sa intrati in contact prin atingere cu copilul dumneaastra, sa-l mangaiati, deoarece si el cauta acest contact care il poate trezi sau linisti. Prezenta imediata a unei mame langa copilul ei este esentiala. In civilizatia noastra. in care copin sunt protejati de frig. avem tendinta de a uita importanta pipaitului.
E instructiv sa observam gestul mamelor africane sau indiene, care "stiu" sa-si atinga copin, sa-i duca cu ele si sa-i maseze. Copilul simte neia unui contact fizic si cu tatal sau. Chiar daca acesta se simte putin stangaci, el trebuie sa-l atinga. sa-l mangaie, sa-l duca in brate. Gesturile tatalui, diferite si complementare celor ale mamei, sunt adeseori mai rapide si mai dinamice, stimuland atentia si dezltarea motrice a copilului
