Primul an de viata este, sub toate aspectele, cel mai captint. Intr-un timp relativ scurt, se ajunge de la un omulet neajutorat la o fiinta mica si foarte acti, in prima luna nu-si poate ridica singur capul, iar doar 12 luni mai tarziu, sta pe proprii-le-i picioare. Dezvoltarea corpului difera usor de la copil la copil. Din experienta se poate aprecia cate luni are copilul. Cu toate acestea, micutii nu sunt niste masini, inca de la inceput ei sunt mici personalitati individuale, de aceea, dezvoltarea copiilor nu poate fi identica. Asadar, n-aveti de ce impacienta daca micutul dv. nu se taraste sau nu fuge la timpul "potrivit". Indicatiile (micul ghid) din urmatoarele ini ajuta sa apreciati corect
dezvoltarea copilului dumneavoastra.
Prima luna
Prima luna este mai mult de obisnuinta. Bratele si picioarele sunt indoite, cum erau in corpul mamei, manutele sunt mai tot timpul inchise. Ca-pusorul este in aceasta perioada "partea esentiala" pentru ca el reprezinta 1/3 din intreaga greutate a corpului sau. De aceea copilului ii este greu sa-si ridice singur capul. Totusi, copilul poate deja sa-si intoarca capul intr-o parte sau alta atunci cand sta pe burta - ceea ce-i permite sa respire mai usor. Capul fiind atat de greu si muschii copilului atat de slabi, el trebuie sa fie protejat ori de cate ori ridicam copilul in brate. Nou-nascutii se misca deja foarte energic, cu toate ca multe dintre aceste miscari sunt cauzate de reflexe.
Reflexele sunt pentru copil reactii musculare necontrolate care adesea sunt provocate inconstient de parinti. De exemplu, cand il gadilam la talpa, copilul isi trage degetul de la picior si si-l intinde cand il mangaiem pe picior.
Luna a 2-a
Pozitia cu care copilul este obisnuit din corpul mamei, o vedem acum tot mai des cand copilul sta pe burta -intrerupta de cate o scurta intindere a corpului. Bratele copilasului sunt inca mai tot timpul indoite, iar palmele se deschid cateodata - de exemplu, pentru a apuca un obiect. Capul inca ii da de furca, ingreunan-du-i viata. Copilul incepe sa se re-zeme cu antebratele si sa-si ridice capul din cand in cand, aceste momente fiind inca rare. Aceste clipe reprezinta pentru copil o uriasa realizare: cand copilul incearca sa ridice capul este ca si cand un adult incearca sa-si ridice capul cu o palarie de 20 de kg.
Luna a 3-a
Pozitiile corpului din primele 2 luni sunt acum inlocuite de o intindere. Cand copilul sta pe spate, poate deja sa se intoarca la stanga si la dreapta, incercati sa-l ridicati din aceasta pozitie si veti obser ca si el participa: bratele sunt indoite iar capul ramane in aceeasi linie cu corpul. Capul este inca destul de greu, de aceea nu-l poate tine ridicat foarte mult timp. Tot acum se silizeaza si simtul echilibrului. Daca sta pe burta, copilul poate deja foarte bine sa se rezeme cu bratele si sa-si ridice capul. Cea mai interesanta jucarie este pentru copil in aceasta perioada miscarea propriilor manute: degetele sunt amanuntit studiate si apoi rate in gura.In aceste saptamani el reuseste tot mai bine sa apuce si sa tina obiectele.
Luna a 4-a
Copilul se simte bine pe burta. El poate tot mai bine si mai sigur sa se sprijine si nu mai are probleme cu sustinerea capului. Cand sta pe spate, el incepe sa se inrta la stanga si la dreapta. Cea mai frumoasa jucarie pentru copil raman tot mainile. Ele sunt aduse mai des pe mijlocul corpului si sunt studiate indeaproape de micut.
Copilul incepe sa fie interesat de obiecte, pe care le duce la gura, deoarece in aceasta perioada, gura este cel mai sensibil organ de simt al lui.
Luna a 5-a
Acum incep cei mai multi copii sa se miste, sa se intoarca de pe o parte pe alta. Cea mai usoara miscare pentru ei este sa se intoarca de pe burta pe spate si invers, de pe spate pe burta (ce-i drept, mai rar). Capul poate fi controlat acum fara probleme. Aflat pe burta, copilul incepe sa se tarasca. Energia lui este uimitoare. Acum descopera inca o jucarie: isi ridica piciorusele atat de sus, incat se poate juca cu talpile, ba cateodata isi ra degetele de la picioare in gura.
Luna a 6-aIn aceasta perioada, copilul se pregateste pentru o noua lume. Este vorba de lumea miscarii. Fiecare copil isi dezvolta stilul propriu: unii se intorc atat de perfect incat se rostogolesc prin camera. Altii se tarasc pe podea si chiar incep sa mearga. Copilul este unic prin miscarile lui. Acum el poate alege; daca vrea sa stea pe spate sau pe burta. Daca il prindem de manute si il ajutam putin, el se ridica in sezut. isi indoaie si isi intinde piciorusele ca intr-o miscare de leagan.
Luna a 7-a
Miscarile devin acum tot mai constiente: ckpilul poate sa se intoarca singur, sa se tarasca si chiar sa mearga. Cand vrea sa se ridice, intinde bratele.
Daca sta pe burta, copilul nu are nevoie decat de un brat pentru a se rezema. Cealalta mana o intinde dupa obiecte si jucarii. Copilul se pregateste acum pentru a se tari (pozitia amfibie). Este uluitor cata energie au deja micutii. Pozitia de sezut nu-i prea reuseste, dar cand totusi ii reuseste, spatele este bombat. Si acest lucru se schimba curand. Simtul echilibrului fi din ce in ce mai dezvoltat.
Luna a 8-a
Copilul este tot mai voluntar si mai vioi: se ridica, putin cam nesigur, de pe burta si incepe sa mearga in 4 labe. Acum reuseste sa sada daca se sprijina pe maini, cu spatele drept si poate sa se intoarca singur pe toate partile. Daca prindeti copilul de brate, el poate sa se aseze singur. El are tot corpul sub control, iar simtul echilibrului continua sa se dezvolte.
Luna a 9-a
De pe burta, copilul se intoarce in sezut - din sezut trece in 4 labe. in aceasta pozitie, miscarile membrelor sunt nesigure, iar copilul are miscari bruste.
Copilul descopera inca o dimensiune noua: el se ridica din sezut sau din 4 labe, tinandu-se de obiecte sau de mobila si sta in picioare o clipa. Simtul echilibrului este bine dezvoltat in pozitia culcata si de sezut, doar mis-carile-i sunt inca nesigure.
Luna a 10-a
Doar o luna a trecut, si de la mersul nesigur in 4 labe, copilul este ca un pestisor zburdalnic. Schimbarea pozitiilor intre sezut si 4 labe nu mai ridica probleme, iar copilul incearca tot mai des sa stea in picioare. Mana mamei sau o parte din mobila constituie fara indoiala un sprijin.
Aceasta "siguranta" functioneaza bine, cateodata incearca sa si stea liber.
Luna a 1l-a si luna a 12-a
Sederea si mersul in 4 labe, statul in picioare, abia ca mai prezinta vreo problema pentru un copil de 1 an. Majoritatea copiilor vor deja sa atinga urmatorul scop: ei incep sa mearga cati pasi, inca nesiguri, tinandu-se de mana parintilor. Simtul echilibrului este acum foarte bine format, iar coordonarea corpului este mai buna.