in industrie exista numeroase surse care produc CO. Toate operatiile de ardere (pentru obtinerea de energie sau caldura) sau de incalzire puternica a unor materiale care contin carbon (pacura, benzina, carbune, lemn) duc la o degajare de CO. Cantitatea eliberata este cu atat mai mare, cu cat arderea este incompleta, aportul de oxigen mai redus si ventilatia necorespunzatoare. Se poate afirma ca orice incalzire neelectrica produce CO.
Intoxicatia cu oxid de carbon se intalneste mai frecvent la urmatoarele categorii profesionale: mineri (gazele de explozie contin CO, aprinderea grizului degaja CO), turnatori (arderea metanului si cocsului, metalul topit contine carbon), forjori si tratamentisti termici, muncitorii de la furnale (gazul din furnal contine 30% CO), soferi, tractoristi (prin gazele de esapament), sudori (cand se lucreaza in spatii inchise), mecanici de locomotive (tunelurile prost ventilate, contin concentratii mari de CO). militari (in turela blindatelor CO atinge concentratii mari). Casnic, CO, se degaja prin arderea incompleta a carbunilor in soba. a gazului butan in aragaze si a lemnului in sobele de teracota.
Oxidul de carbon nu este un toxic chimic, dar prin actiunea sa impiedica oxigenarea normala a tesuturilor. Are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru h.moglobina decat oxigenul, iar odata cuplat cu hemoglobina se disociaza de acesta de 25 de ori mai lent decat oxigenul. Oxidul de carbon palninde in organism pe cale respiratorie, se cupleaza cu hemoglobina si formeaza carboxihemoglobina.
Primele simptome ale intoxicatiei, apar la o concentratie a CO de 18-20% si se manifesta prin dureri de cap constrictive,
oboseala accentuata, ameteala. La o concentratie de 40%, cefalea dene olenta, pulsati va, constructiva, insotita de
greturi si varsaturi,
tulburari de vedere, lesin. La o concentratie de 50% CO, la simptomelc anterioare se mai adauga o tulburare profunda a perceptiei. La concentratia de 60% bolnavul intra rapid in coma, intrerupta uneori de convulsii, decesul fiind ineil. La persoanele in varsta, la cele aflate sub influenta alcoolului, la copii,
intoxicatia apare la concentratii mult mai mici ale CO in aer, ativ cu persoanele normale.In cazul unei intoxicatii acute fara pierdere de constienta, recuperarea pacientului se poate face de la cateva ore, la 2-3 zile. in cazul unei intoxicatii cu pierderea de constienta, recuperarea pacientului se face numai partial, deoarece apar sechele ncuropsihice (lipsa oxigenului afecteaza encefalul). Prognosticul pacientilor depinde de cat de mare a fost perioada de coma. Moartea apare de regula in primele 5 zile de boala (dar este posibil sa apara si in a 21 zi de boala). in general in cazul intoxicatiei cu oxid de carbon, recuperarea se face foarte lent. cu scaderea capacitatii de munca pe o perioada lunga de timp, iar uneori ea este compromisa in mod definitiv. Complicatiile cele mai frecvente sunt: pneumoniile,
infarctul pulmonar,
edemul pulmonar, nefroza acuta, hipo sau
hipertensiunea arteriala, tulburarile de gust si miros, halucinatiile, starea de confuzie si dezorientare, etc.
Intoxicatia cronica cu CO este dificil de diagnosticat, deoarece nu exista o simptomatologie specifica. Locurile de munca si categoriile profesionale la care poate aparea aceasta
intoxicatie sunt aceleasi ca cele de la
intoxicatia acuta.In cazul unei expuneri indelungate, zilnice, la o concentratie a CO depasind CM. A. (concentratia maxima admisa), simptomelc apar dupa trei luni de la inceputul expunerii. Se manifesta printr-o
cefalee usoara, dar persistent i. ameteala usoara, apatie, tulburari de somn,
slabire in greutate, scaderea libidoului si a potentei, o senzatie de oboseala generalizata anormala, tulburari de auz si de vedere (senzatie de pocnituri in urechi, cu scaderea acuitatii auditive, "muste" luminoase in fata ochilor, diplopie- toate aparand in special la sfarsitul unei zile de lucru). Intoxicatia cronica cu CO are un prognostic foarte rezervai iu special la muncitorii in varsta, cu diferite leziuni vasculare (CO agravand efectele acestor leziuni vasculare).In intoxicatia acuta cu CO, insotita sau nu de pierderea constientei, tratamentul este urgent, cu scoaterea imediata a pacientului la aer curat (din incaperea in care s-a produs intoxicatia). Dupa dezobstructia catatii bucale si a cailor aeriene, se va trece de urgenta la realizarea respiratiei artificiale (in cazul in care intoxicatul nu mai respira sau are o respiratie superficiala si neregulata). Metoda "gura la gura", in acest caz esle mai indicata, sau administrarea sub masca a oxigenului sub presiune. Se va administra oxigen cel putin 30 de minute dupa ce pacientul a inceput sa respire regulat in mod spontan. Pacientul mentinut tot timpul culcat va fi bine invelit si transportai de urgenta la spital, unde va primii ingrijirile medicale corespunzatoare, in general supiavetuirea pacientului depinde de rapiditatea intreruperii inhalarii de toxic, de rapiditatea inceperii respiratiei artificiale si a oxigenoterapiei, fara a se astepta transportarea bolnavului la spital sau sosirea unui echipaj medical de specialitate.
In ca/ul intoxicatiei cronice se recomanda inhalarea de oxigen, 15-20 minute, de 3-4 ori/zi, timp de o luna. Se mai recomanda ca pe langa
gimnastica medicala si cura de altitudine si administrarea unor medicamente care contin fier. La toti intoxicatii cu CO este obligatorie suprimarea fumatului si consumului de alcool pe o perioada lunga de timp (minimum 6 luni).
La toate locurile de munca unde exista posibilitatea aparitiei CO, se va controla il perina ienta concentratia acestui ga/ in atmosfera, astfel incal sa nu depaseasca CM.A. de 30 mg/m-' aer. (CM.A. - concentratia maxima admisa). Fen iru rezolvarea acestui lucru se va asigura o ventilatie si o aerisire coresp n/atoare la toate locurile de munca. O atentie deosebita trebuie aco data domeniului casnic, cu aerisire corespunzatoare a incaperilor in care i ical/irea se face cu gaz. carbune sau lemn. aceasta pentru a eta aparin . unor accidente (mortale in cele mai multe cazuri) nedorite.
