Daca o persoana care a suferit un traumatism sever trebuie tinuta o perioada intr-un loc mai rece, acoperiti-o in mod rezonabil cu paturi sau haine si puneti o patura si sub corp.
Nu se mai considera intelept ca o persoana in stare de soc sa fie incalzita cu ajutorul mai multor paturi calde, sau sticlelor cu apa fierbinte.

Luxatiile trebuie examinate si tratate de medic. Daca copilul dumneavoastra isi luxeaza ("scranteste") incheietura mainii, piciorului sau genunchiului puncti-l sa stea culcat pe pat cel putin 30 de minute, cu membrul afectat in pozitie ridicata (prin sustinerea pe mai multe perne). Peste incheietura luxata puneti o punga cu gheata. Astfel hemoragia sau inflamatia sunt reduse la minim. Daca apare totusi inflamatie si umflare a incheieturii, trebuie consultat medicul, deoarece e posibil sa se fi rupt (fracturat) sau fisurat un os.
Luxatia genunchiului trebuie in orice situatie examinata si tratata cu grija de medic. O luxatie neglijata la nivelul genunchiului, la care s-au produs leziuni ale cartilagiilor, s-ar putea sa nu se vindece cum trebuie si sa dea necazuri ani de zile.
Daca un copil a cazut pe mana si il doare incheietura mainii, fie cand sta nemiscata, fie la miscare, trebuie sa suspectati producerea concomitenta a unei fracturi, chiar daca nu exista semne evidente.
Orice luxatie si entorsa trebuie examinata si tratata de medic, nu numai pentru ca poate exista si o fisura sau fractura osoasa, ci si pentru ca majoritatea lor nu cre :aza tot atat de mult disconfort daca sunt tratate si bandajate corect. Multe luxatii, entorse si fisuri nu dau simptome in primele 2 ore, dar apoi devin din ce in ce mai dureroase.
Daca un membru este in continuare dureros sau copilul face miscari ciudate cu el, chiar daca a existat sau nu un traumatism cunoscut, doctorul s-ar putea sa doreasca sa se efectueze o radiografie (adesea a ambelor membre pentru a se putea face o atie) pentru depistarea eventualelor afectiuni.

Fracturile. La adulti, oasele sunt tari si in cazul indoirii se rup. La copii insa, oasele sunt mai moi si la indoire nu se rup ci, mai degraba, crapa in lungime (fractura "in lemn verde"). Alt tip de fractura la copil se intalneste la, nivelul cartilagiului de crestere, mai ales la incheietura mainii, prin deplasarea sau detasarea acestuia.
Cand un copil are o fractura gra, este destul de usor sa lic obserta. Din pacate, cele mai frecvent intalnite fracturi nu dau o deformare vizibila a membrelor care sa indice existenta lor. Chiar si radiografia facuta in cazul unei detasari a cartilajului de crestere poate fi irelcnta la inceput. Daca se produce o fradura la nivelul gleznei, aceasta poate parea normala ca pozitionare a oaselor, dar exista durere si inflamafie considerabila, iar dupa cate ore apare si o pata negru-vinetie. Doar medicul poate face deosebirea intre o glezna cu luxatie severa sau cu fractura si, adesea, are nevoie si de o radiografie pentru a pune diagnosticul corect.Incheietura mainii poate fi fracturata fara sa dati seama dupa aspectul exterior. Oasele degetelor sunt adesea fracturate cand se opreste o minge in viteza cu mana (la sport). Apare doar o tumefiere si inflamatie usoara, iar mai tarziu o usoara invinetite. Vertebrele (oasele ce formeaza coloana vertebrala) pot fi uneori usor turtite daca copilul are o cazatura pe spate de la inaltime mica. Nu apar semne exterioare, dar copilul se ge de dureri cand se apleaca inainte, cand sare sau alearga.
In general, trebuie suspectata existenta unei fracturi daca durerea intr-un membru (brat, picior) nu se opreste sau calmeaza, daca exista inflamatie si tumefiere sau daca apar pete negru-vinetii. Evitati sa se produca si alte traumatisme la nivelul fracturii banuite. Nu miscati membrul afectat si nu il lasati pe copil sa-l miste. Daca copilul poate sta linistit in locul respectiv si puteti primi repede ajutorul unui medic, nu deplasati copilul. Daca copilul trebuie deplasat, imobilizati membrul afectat cu atele improvizate pe loc.

Imobilizarea in atele. Se reduce durerea deoarece sunt impiedicate miscarile inutile si se previne agrarea leziunii datorita deplasarii oaselor in timpul unor miscari.
Pentru a fi eficace, atelcle trebuie sa fie suficient de lungL^n cazul lezarii gleznei, atclele trebuie sa ajunga la genunchi; pentru o fractura la nivelul gambei trebuie sa ajunga pana la sold; iar pentru o fractura a soldului trebuie o atela care sa se intinda de la picior la axila. Pentru fractura incheieturii mainii atela trebuie sa ajunga de la rful degetelor la cot, iar pentru fractura bratului sau antebratului de la rful degetelor pana in axila. Pentru o atela lunga trebuie o scandura. In cazul unui copil mic, se poate face o atela scurta prin suprapunerea unor cartoane de ambalaj.
Cand asezati atela, miscati cu multa delicatete membrul afectat si incercati sa evitati orice deplasare la nivelul unde este fractura. Fixati atela legand-o circular de membru in 4-6 locuri, cu batiste sau fese. Doua legaturi trebuie sa fie in apropierea fracturii (mai sus si mai jos de fractura), iar doua la capetele atclelor. in cazul fracturii claviculei (osul din partea de sus a pieptului, anterior si lateral) faceti un triunghi de panza care sa sutina antebratul legat de gat si lipit de piept.In cazul unui traumatism al coloanei vertebrale sau gatului este foarte important sa nu fie miscat pacientul. Daca trebuie deplasat, se folosi numai o targa sau lia unei usi. Cand se ridica o persoana cu un traumatism la nivelul coloanei vertebrale, spatele trebuie sa ramana drept (sau cel mult curbat spre fata, cu concavitatea spre burta). Daca persoana lovita e cazuta pe burla lasati-o asa; in nici un caz nu rostogoliti accidentatul de pe spate pe burta. Sub nici un motiv nu trebuie lasat spatele sa se curbeze spre inapoi. Asta inseamna ca atunci cand se ridica accidentatul cu o targa improvizata (poale dintr-o plapuma) care se curbeaza, .spatele trebuie sa ramana drept sau cel mult usor curbat anterior. Corpul nu trebuie sa .fie aplecat spre in fata (cu barbia in piept), deoarece se pot obtura caile respiratorii.

Traumatismele craniene. Cazatura in cap e un accident frecvent intalnit incepand de la rsta cand copilul se poate rostogoli (si ca urmare poate cadea din patul unde a fost pus). Parintii au tendinta sa se simta foarte vinoti prima data cand se intampla asa ce. Dar daca un copil este asa de minutios supravegheat incat niciodata nu ajunge sa se loveasca, inseamna ca este mult prea rasfatat si hiperprotejat. Oasele ii vor fi salte, in schimb, caracterul fi sigur distrus.
Daca dupa o cazatura in cap, copilul nu mai ge dupa 15 minute, are o culoare normala a pielii si nu vomita, sunt putine riscuri sa se fi produs o leziune cerebrala. Poate sa-si continue viata in mod normal.
Cand lovitura la cap este mai severa, copilul prezenta rsaturi, ameteala, pierderea poftei de mancare, paliditate timp de cate ore, cefalec, alternativ agitatie si letargic si adormi usor, dar se trezi la fel de repede. Daca copilul prezinta oricare dintre aceste simptome dupa o cazatura in cap, trebuie imediat consultat medicul.
Copilul trebuie sa stea cat mai linistit posibil pentru 2-3 zile, si orice simptome nou aparute trebuie raportate imediat medicului. E o idee buna sa fie trezit de 2 ori copilul in timpul primei nopti dupa traumatismul la cap, pentru a se vedea daca nu cum si-a pierdut cunostiinta. Cand copilul nu se simte bine in general, a doua zi dupa lovitura la cap, trebuie chemat medicul din nou.
Copilul trebuie, categoric, examinat de medic daca isi pierde cunostinta imediat (sau la un interl de timp) dupa o lovitura la cap. Aceeasi regula se aplica si daca nu isi pierde cunostinta, dar se ge de dureri la cap, ameteala, tulburari de vedere sau are rsaturi.
O umflatura care creste repede la cap dupa un traumatism nu inseamna neaparat ce grav in sine, daca nu e insotita si de alte simptome. Poate fi cauzata de ruperea unui s de sange sub piele.