Sistemul complex de interconectare osoasa a corpului este sustinut - si pus in miscare - de tesuturi durabile cuprinzand muschii, tendoanele si ligamentele. Muschii sunt alcatuiti din fibre lungi formate din celule alungite speciale care, printr-o seric de reactii biochimice complexe, se pot intinde si contracta pentru a produce miscarea. Capatul subtiat al muschiului, prin care acesta se prinde de os, se numeste tendon. Ligamentele sunt tesuturi fibroase rigide care leaga oasele intre ele, sustinand articulatia. Suprasolicitarea sau rasucirea, ori intinderea brusca a muschiului, a tendonului sau a ligamentului pot produce plesnirea sau ruperea muilor fibre separate ale acestor tesuturi. Leziunea rezultata trebuie sa beneficieze de tratament de urgenta,
Leziunile musculare si articulare se insira de la cele relativ usor de tratat, cum sunt rigiditatea si durerea musculara si tcndinila (in care tendonul se inflameaza, adesea datorita solicitarii repetate, ca in cazul "cotul jucatorului de tenis") pana la traume mult mai serioase. Luxarea articulatiei, de exemplu, necesita ingrijire medicala de specialitate in aproape toate cazurile ( modulul 7: ..Leziuni osoase"). Cele mai comune leziuni musculare si articulare sunt:
a crampele - o contractura brusca, involuntara si dureroasa a muschiului.
a intinderea musculara - o supraintindere si rupere partiala a unui muschi sau lendon.
a ruptura musculara - ruperea completa a muschiului.
a ruptura de tendon, in care un tendon se desprinde de os, sau un muschi de tendon, ambele datorate unei taieturi adanci sau unei forte bruste.
a entorsa - o supraintindere sau o ruptura partiala sau completa a fibrelor, a ligamentelor din jurul articulatiei.

Vom discuta despre intindere, rupturi si entorsa in acelasi timp, in acest modul, intrucat acordarea primului ajutor este similara pentru toate trei.

Crampele
Muschii au nevoie de o combinatie perfecta de substante, oxigen si sange pentru a functiona eficient. Dupa exercitii extenuante sau dupa o masa copioasa care deplaseaza o cantitate mare de sange spre intestin pentru efectuarea digestiei, muschii pot fi privati de substantele nutriti adecvate sau isi pierd dispozitia. Doua rezultate posibile sunt crampele, in care muschii se contracta involuntar si nu raspund imediat la comanda mintala de relaxare si spasmele, in care muschii sufera o scrie de contractii relativ scurte alternand cu relaxari.
Aproape toata lumea a suferit ocazional era ipe sau spasme musculare la nilul abdomenului, al bratelor, al gatului, al spatelui sau in al altor zone ale corpului. Crampele se produc frecnt noaptea, dupa ce ati facut exercitii mai grele peste zi. Picioarele sunt tinta favorita, muschii de la gambe si de la laba piciorului innodandu-se intr-un ghem strans, dureros. Alte cauze comune sunt statul in picioare sau sederea intr-o pozitie neconforila pe o perioada mai lunga de timp. Muschii raciti sau obositi sunt predispusi la crampe.
Crampele din timpul zilei care nu sunt asociate cu supraefortul pot fi cauzate de gimnastica facuta imediat dupa servirea mesei. O simpla saritura in apa rece poate fi suficienta pentru a produce crampe. Crampele abdominale (numite si colici) pot fi un semn de boala intestinala, digestie proasta sau intoxicatie alimentara. Crampele pot fi uneori un indiciu de afectiune cardiovasculara sau circulatorie. in plus, crampele pot fi un simptom intr-o dirsitate de situatii, de exemplu:
a deshidratarea sau epuizarea datorata caldurii ( modulul 17: "Boli cauzate de caldura excesiva").
a reactii la diferite medicamente, cum ar fi diureticele folosit ? in hipertensiune
a dezechilibrul nutritiv, inclusiv deficitul de potasiu, de vitamina E sau de zinc; exces in administrarea de proteine care poate provoca acidifierea excesiva a sangelui si consumului disproportionat de calciu/magneziu:

a alcoolismul

a anemia

a artrita

a o afectiune tiroidiana

a anumite boli musculare rare

Marea majoritate a crampelor (in special cele care afecteaza picioarele) uunt temporar dureroase dar, altfel, nu sunt daunatoare sanatatii. De cele mai multe ori, crampele trec de la sine in decurs de cinci minute. Chiar daca sunt benigne, crampele musculare sunt totusi un semn ca trebuie sa ati in dere imbunatatirea circulatiei, alimentarea cu oxigen si cu substante nutriti a muschilor, exercitii fizice mai ecxuiiorate si pentru a evita oboseala si stresul.

Multe persoane in varsta sufera frecnte crampe musculare. Consultati medicul specialist daca acestea apar in mod regulat, daca produc dureri sere sau daca dureaza mai mult de 30 de minute.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZUL CRAMPELOR
Daca suferiti o crampa in timp ce executati o activitate fizica, primul lucru este sa va opriti din alergare sau din inotat, de exemplu. incetinirea efortului si mersul pe jos timp de 5-l0 minute vor duce adesea la disparitia crampelor.
Intinderea si masarea muschiului pot de asemenea sa grabeasca disparitia crampelor. intinderea trebuie sa se faca cu precautie, deoarece este posibil ca un muschi aliat sub actiunea crampelor sa se incordeze excesiv daca este intins fortai. Crampele de la nilul degetelor de la picioare se pot rezolva prin intinderea acestora si tragerea lor in sus, spre genunchi. in cazul unui junghi lateral aparut in timpul alergarii, incercati sa va aplecati usor, apasand cu degetele pe zona respectiva, inhaland profund si expirand printre buzele stranse punga. Apoi ridicati bratul de pe partea afectata, pentru a intinde abdomenul.
Masajul poate stimula fluxul sangvin si ajuta la relaxarea muschiului aliat in crampa. Executati miscari ritmate si ferme atat peste locul crampei, cat si de-a lungul muschiului sau al grupuluide muschi afectati. Pcntm o crampa la laba piciorului, masati intregul picior. incepeti cu miscari de intindere, alunecare si framantare si apoi folositi muchia palmei pentru miscari mai viguroase, pe masura ce muschiul incepe sa se relaxeze. Pentru crampe la muschiul gambei, asezati-va si apucati laba piciorului cu o mana, tragand degetele inspre genunchi, indoiti piciorul afectat din genunchi, astfel incat sa puteti masa muschiul gambei cu cealalta mana.In cele mai multe cazuri, odihna, repausul la orizontala si masajul vor calma crampa. in crampele persistente sau repetate, aplicati caldura locala. Compresele umede, calde, pernele electrice sau sticlele cu apa calda aplicate pe zona cu crampe pot ajuta la resilirea fluxului sangvin si a circulatiei in zona. Caldura relaxeaza muschii si slabeste sensibilitatea nervilor. De asemenea, asociata cu masajul, incalzirea locala este o metoda prentiva eficienta in cazul crampelor frecnte intr-o anumita zona a corpului.
Faceti o compresa cu apa fierbinte, imbiband un prosop din bumbac cu apa fierbinte sau imbiband un prosop si incalzindu-l intr-un cuptor cu microunde; stoarceti usor inainte de aplicare. Acoperiti compresa cu o bucata de plastic sau cu un prosop uscat deasupra, pentru a retine caldura.
Pentru a folosi o sticla cu apa calda, umpleti sticla pe jumatate cu apa fiarta, inliti-o cu un prosop daca este prea fierbinte pentru piele. Pielea unui copil este mai sensibila la caldura decat cea a adultului, asa ca fiti atenti cu copin. Tratamentele la cald trebuie sa fie, in general, indeaproape supragheate pentru a preni arsurile.
Frectiile care produc caldura si care se gasesc in comert actioneaza bine in cazul unor persoane, desi adesea crampa este prea profunda ca sa reactioneze la aceasta metoda. Frectiile includ creme mentolate, ca Ben-Gay si produse naturale ca Tiger Balm si Whitc Flower Analgezic Balm, preparatul chinezesc Zheng Gu Shui si Breezy Balms Warm Up Rub. Acestea nu trebuie sa se aplice cand se folosesc pernele electrice sau compresele calde, deoarece se pot produce arsuri. Unguentele trebuie de asemenea sa fie testate pe o portiune de piele pentru a preni iritatiile.
Daca ati o crampa in timp ce inotati, inspirati adanc si stati cu fata in sus, in apa. Prindeti muschiul afectat si frictionati ferm cu o mana sau cu amandoua, aplicand o presiune mare daca este necesar, pentru a relaxa muschiul.