Ozonul este un gaz incolor mai greu decat aerul, cu miros specific. Apare in incaperile in care functioneaza lampile cu vapori de mercur (emit radiatii ultraviolete), aparatura de inalta tensiune (aparatura Roentgen), aparatele de sudura. Ozonul mai este utilizat la fabricarea hartiei (inalbirea ei), a unor tipuri de uleiuri grase, a parfumurilor artificiale si in industria bauturilor alcoolice.
Ozonul, este o substanta toxica, deoarece prin eliberarea in ecxes de oxigen irita toate mucoasele si in concentratie mare determina aparitia edemului pulmonar. Clinic apare o senzatie de jena relrosternala, tuse, lacrimare abundenta. intepaturi oculare si conjuctivale. in formele severe apare o cefalee, ameteala, oboseala excesiva si scaderea tensiunii arteriale.
Tratamentul consta in scoaterea imediata din zona contaminata. ndecarea se produce in mod spontan la doua zile de la intreruperea contactului. Nu se cunosc cazuri mortale. Profilaxia se realizeaza prin purtarea de masti faciale cu filtru de bioxid de mangan. Bioxidul de mangan descompune ozonul in oxigen neutru pana la o concentratie a ozonului in atmosfera de 25-30 mg/m3.