Aproximativ 1% din populatia Statelor Unite suiera de o forma oarecare de dlepsic ( in prezent cunoscuta si sub numele de tulburare conlsiva). Trei din ecarc patru cazuri apar inaintea varstei de optsprezece ani, iar raportul bati/femei la bolnavii epileptici este aproximativ egal. Printre epilepticii :lebri se numara Alexandru cel Mare, Iulius Cacsar, Feodor Dostoievski si incent van Gogh. De mentionat ca o persoana care a suferit o singura criza spasmodica nu este neaparat epileptica, crizele trebuie sa fie cronice si recurente pentru a fi considerat epileptic cu adevarat. Medicii nu pot sili o cauza organica a epilepsiei, cam in doua treimi din totalul cazurilor. Totusi, daca epilepsia apare la un adult, este mai probabil sa fi rezultat dintr-o boala sau traumatism care se pot identifica - de exemplu o leziune sau o tumoare pe creier, o leziune la cap sau meningita. Ereditatea joaca, probabil, un rol relativ minor, reprezentand un procent de 2 - 5% din cazuri la copin parintilor epileptici.
Una dintre cele mai comune cauze de conlsii la copin intre cinci si sase ani. identificate cu promptitudine, este febra ridicata. Conlsiile asociate cu febra se numesc conlsii febrile. Alti agenti care pot fie sa provoace crize, fie sa agraveze o tulburare conlsiva sunt:
a afectiunile, inclusiv infectiile, care afecteaza sistemul nervos (in special meningita si encefalita), hipertensiunea, cardiopatia, accidentele vasculare, bolile sau tumorile cerebrale, leziunile cerebrale congenitale si insolatia
a carentele nutritionale, printre care malnutritia globala, si lipsa unor cantitati adecvate din anumite substante nutritive, cum ar fi aminoacidul taurina, mineralele calciu, magneziu, mangan (in timpul sarcinii), fosfor, zinc, vitaminele Bh. A, D si acidul folie
a otravirea cu agenti toxici sau metale, printre care aluminiu, plumb si mercur, si reactiile alergice la substante chimice
a accidentele sau traumatismele, in special la nivelul creierului sau al capului (astfel de leziuni pot sa apara dupa un traumatism cerebral la nastere sau ca rezultat al scuturarii violente a unui copil mic), socul electric, muscaturile intepaturile veninoase si inecarea
a un exces de alcool, droguri sau sindromul de abstinenta
a anumite medicamente sau vaccinuri, cum ar fi cazul medicamentelor tranchilizante, amfetaminelor, antihistaminicelor, anticonceptionalelor orale, antidepresivejor triciclice. teo fi linei si vaccinarilor antipertussis , antirujeoloasa , antiparolidita epidemica si antimeningita Hib
a anumite produse medicale, cum ar ii uleiul de chimen (Primula), medicamentul geriatrie Gerovital H3, uleiul de "luminita noptii", acidul gamma-linolenic (AGL), camforul si cdulcorantul artificial aspartam (NutraSweet, Equal)
a stimuli senzoriali, cum ar fi lumina girofarurilor, un televizor care palpaie sau sunetele puternice
a regimul alimentar inadecvat, hipoglicemia, constipatia si hiperhidratarea. Multi dintre factorii de mai sus pot fi controlati. Specialistii in conlsii afirma ca pana la 50% din totalul cazurilor pot fi prevenite.

TIPURI DE CRIZE
Crizele spasmodice imbraca o mare varietate de forme. intr-adevar, exista tot atatea tipuri de crize cati indivizi care sufera de ele. Crizele variaza ca durata, severitate, tip de miscari ale corpului si senzatii resimtite de victima. Ele merg de la un scurt episod de privire in gol, pana la contractii musculare prelungite. Cele trei tipuri fundamantale de crize epileptice sunt:
Grand mal (tonico-clonice). Aceasta este cea mai comuna forma de criza epileptica grava, care dureaza, de obicei, unu pana la trei minute. Poate incepe cu un sentiment de euforie asa-numita "aura", pe care romancierul Feodor Dostoievski a descris-o atat de elocvent. De obicei, persoana cade brusc pe podea, inconstienta, apoi face miscari spasmodice violente cu capul, cu bratele si cu picioarele. Poate interveni si lipsa de control a cii urinare sau a sfincterului sau o oprire temporara a respiratiei. in timpul unei crize grand mat, pacientul nu va fi in stare sa raspunda intrebarilor sau comenzilor. Dupa ce miscarile se opresc, victima se trezeste intr-o stare de confuzie, fara sa- si poata aminti episodul, Uneori are dureri de cap. Exceptand cazul in care s-ar fi ranit in timpul caderii, persoana nu va resimti alte urmari. Adesea, subiectul poate simti nevoia sa doarma mai multe ore dupa o criza.
Petit mal (crizele de absenta). O persoana care are acest tip de criza nu cade si nu face conlsii majore. Mai degraba, are pierderi momentane de cunostinta, caracterizate de privirea in gol sau o expresie pierduta, care dureaza cam treizeci de secunde. Pot aparea tresariri minore ale fetei sau zvacniri ale mainii. Persoana iese din aceasta stare in mod spontan si, continua sa faca ceea ce facea pana la debutul crizei, fara sa realizeze prin ce a trecut. Copin din grupa de varsta de la doi la doisprezece ani au astfel de crize mai frecvent decat adultii. Uneori, aceste episoade se petrec de mai multe ori pe zi. Daca un parinte sau profesor nu le recunoaste ca atare, ele pot duce la serioase dificultati de invatare. In noua cazuri din zece, copin nu mai fac crize petit mal cand ajung in jurul varstei de douazeci de ani.
Crizele partiale. Aceasta implica descarcari electrice doar in anumite zone ale creierului. Persoana poate prezenta privirea in gol si confuzia mintala din criza petit mal sau miscarile dezordonate si spasmele crizei grand mal. isi poate modifica brusc comportamentul sau poate avea halucinatii senzoriale care afecteaza mirosul, gustul sau vederea. Desi, ocazional, poate continua ore intregi, de obicei criza dureaza un minut sau doua. Cand se sfarseste, victima este adesea dezorientata si nu pastreaza nici o amintire a crizei.
Uneori, copin fac crize de furie in timpul carora isi retin respiratia pana cand isi pierd cunostinta. Acestea nu sunt considerate crize autentice ( modulul 8: "Probleme de respiratie") cum sunt miscarile tremurate datorate spaimelor nocturne si isteriei.
PRIMUL AJUTOR DE BAZA IN CRIZELE CONVULSIVE
Daca sunteti pe ocean si este iminenta apropierea unui uragan, bateti uchiul in cuie si asteptati sa treaca furtuna, Crizele epileptice sunt furtuni ale care trec peste creier si corp. si. ca in furtunile adevarate, este imposibil
upti impotriva lor in timp ce se desfasoara. Ca si in cazul unui uragan, se pot
unele masuri, cum ar fi inlaturarea de pe pante a obiectelor care pot rani Ctrma, dar in rest trebuie sa observau si sa asteptati.
Pentru cineva care arc doar o scurta perioada de privit in gol sau spasme
* ore ale membrelor, nu trebuie facut marc lucru. Adeseori, tot ce aveti de facut
te sa supravegheau persoana si sa stati cu ca pana isi recapata cunostinta. Nu
atingeti (iecai daca este nevoie sa o feriti de o situatie periculoasa, cum ar fi sa
asa pe partea ci a strazii sau sa cada pe scari. In acest caz. indepartati-o
blandete. Oferiti-va s-o ajutati sa ajunga acasa, daca arc nevoie de ajutor atunci
'And iese din cri/a.
Masurile de prim ajutor pentru o criza grand mul suni de asemenea simple.
Asezati persoana intinsa pe podea. Adeseori, veti gasi persoana cuprinsa jade conlsii. Daca nu a cazut inca pe podea sau daca simte ca se apropie o