ARSURILE
Arsurile pot aparea datorita actiunii a trei tipuri de agenti: agenti fizici, agenti chimici, si agenti ionizanti.
Agentii fizici sunt reprezentati de caldura, flacari, lichide si pori fierbinti, materiale incandescente, metale topite si curentul electric, flama electrica si incalzire excesi a tesuturilor; agentii chimici sunt reprezentati de substante acide, substante bazice si unele saruri, iar agentii ionizanti de razele ultraviolete, Rontgen si gamma.
Caldura poate actiona asupra organismului, fie sub forma unor raze (energic radianta), gaze sau pori fierbinti, care devin nocivi in special sub forma de jeturi -i produc mai ales leziuni respiratorii; fie actioneaza sub forma de lichide fierbinti (oparire) cand produc leziuni tegumentare sub forma de cule; fie sub forma de suprafete incinse, corpuri incandescente sau metale topite. Toate aceste pot produce arsuri mortale.
Arsurile cu substantele caustice realizeaza necrozele chimice in functie de concentratia si durata de actiune a toxicului. Arsurile produse de acizi sunt caracteristice (negre si uscate prin acid sulfuric, galbene si moi prin acid azotic). Cel mai agresiv este acidul florhidric, apoi acidul azotic, sulfuric, cloi hidric si fosforic. Arsurile se mai pot produce si prin solutii fierbinti de oxid de calciu (r nestins), solutii anhidre (produc arsuri mai grave decat cele determinate de acizi), fosfor metalic si peroxizi (perii idrol).
Din punct de vedere medical. in functie de profunzimea la care patrunde agentul fizic termic, arsurile se (eritem), cu umflarea regiunii respective, calda si dureroasa (. 16).
- Arsuri de gradul
II, in care pe piele apar cule umplute cu lichid clar (fiictene albe) (. 17).
- Arsuri de gradul
III, in care sunt cuprinse tesuturile mai profunde, muschi, grasime, se sanguine si apare sub forma de necroza teguinentara cu esc are, de culori riate si multiple trombo/e la baza lor. In arsurile chimice pe langa modificarile caracteristice, actiunea caustica duce la eliberarea de caldura care determina aparitia si a unei zone de
necroza termica iu jurul zonei de necroza caustica (. 18).
- Arsuri de gradul IV, in care se distruge tot tegumentul si uneori si oasele realizand carbonizarea tesuturilor (. 19).
Carbonizarea reprezinta forma cea mai gra de arsura si atunci cand este intinsa, este mortala. Ea modifica aspectul cadavrului datorita actiunii de deshidratare si a fenomenelor de coagulare. Cadavrul lua un aspect caracteristic "de boxer". Arsurile de gradul 11 si 111, produc soc combustional.
Dupa intinderea suprafetelor arsurilor, arsurile intinse superficial sunt mai grave decat arsurile limitate si mai profunde, astfel o arsura solara de gradul II pe tot corpul este mult mai gra decat patru degete complet carbonizate. Arsurile locabzate la fata, ochi, tract respirator, suprafete de flexie, au o gravitate mult sporita. Orice fel de arsura care depaseste 10% din suprafata loiala a corpului este gra, necesitand un tratament intensiv medico-chirurgical. Arsurile peste 25% din suprafata corporala pol deveni mortale daca nu se aplica un tratament atent bine condus iar in arsurile de peste 60%) sunt mortale. Pentru a putea elua gravitatea si intinderea arsurilor, redam mai jos suprafata diverselor segmente ale corpului omenesc ce se bazeaza pe regula cifrei 9:
- Cap + gat 9%

- Torace + fata anterioara 18%

- Trunchi i fata josterioara 18%>

- Un membru superior - fata anterioara 9%o

- Un membrii superior - fata posterioara 9%

- Un membru inferior- fata anterioara 18%

- Un membru inferior - fata posterioara 18%

- Regiunea anogenitala 1% (. 20)

In functie de suprafata arsa, arsurile de grad II si III produc socul poslcombustional. La copii si batrani socul se instaleaza foarte repede. La 15% din suprafata arsa aparitia socului este iminenta iar la 25% din suprafata arsa. socul devine manifest. In arsurile mari si grave, peste 50% din suprafata corporala, in general socul nu mai apare si bolnavul decedeaza prin colaps.
Socul poslcombustional se instaleaza in decurs de cate ore, producand modificari la nivelul meolic, neuroendocrin, respirator, cardio-scular si hematologic cu pierderi lichidiene masive. Daca nu se intervine terapeutic in primele ore, aceste pierderi de lichid duc la deshidratarea concentrata a organismului cu o lipsa acuta de oxigen si tulburari de meolism la nivel de creier, inima, ficat, rinichi, intestin. Un factor agrant al socului este factorul infectios. O arsura prin definite este contaminata microbian. Bacterii ca Pseudomonas, Proteus, Piocianic, E. Coli, Stafilococul Aureus pot patrunde in sange si pot determina aparitia unei septicemii.
Evolutia unei arsuri si uneori chiar viata accidentalului depinde in primul rand de conditiile in care s-au aplicat primele ingrijiri medicale si rapiditatea cu care aceasta a fost transportata la spital.

Primul ajutor se acorda prin scoaterea victimei din focar, prin stingerea locului de pe hainele acestuia, cu extinctorul sau cu apa, acoperirea cu haine sau patura, rostogolirea victimei pe pamant sau acoperirea cu zapada.

Agitatia psihomotorie se combate prin administrarea de Algocalmin sau Romcrgan. Daca arsura depaseste 10-l5% din suprafata corporala se poate aplica o perfuzie cu ser fiziologic sau glucoza 5%. Setea se combate prin umezirea buzelor cu apa sau ingerarea de mici cantitati de
lichide calde.In accidentele colective sau calamitati, ecuarea se realiza ierarhizai. Primii se ecueaza arsii aflati in stare de soc, apoi arsurile combinate cu alte le/.iuni si la sfarsit accidentatii arsi in stare de agitatie care inca nu sunt socati. Accidentatul se transporta rapid la spital, in primele 3 ore de la accident pe targa si avea atasat un bilet prin care se consemneaza manoperele, medicatia si ora executarii lor,In arsurile de gradul 1, se pot aplica pe piele, comprese cu apa rece. iaurt, cataplasme cu cartofi sau morcovi cruzi rasi, timp de cate ore. Apoi se unge pielea cu un unguent de tip Jecolan, Cutadcn. Fluocinolon sau pulverizare de Bioxiteracor spray, Oxycort sau Clorhexidin de 2-4 ori/zi.In arsurile de gradul II nu se vor sparge culele formate, deoarece exista riscul infectarii lor. Pielea arsa se spala cu apa oxigenata Rinol sau apa fiarta si racita si sapun. Apoi pielea se unge cu un unguent si se pansa steril.In arsurile de gradul III si IV, leziunea se spala cu apa oxigenata sau Rinol dupa care se aplica un pansament steril, iar persoana se transporta de urgenta la medic.
Arsurile de gradul II. limitate ca suprafata, se pot lasa liber la aer, fara pansament.
In cazul arsurilor chimice, daca substanta caustica se afla in stare solida (r de exemplu), aceasta se indeparta cu o bagheta de sticla sau tampon de ta, apoi regiunea respecti se spala abundent cu apa. in cazul arsurilor cu smoala, regiunea fi spalata imediat cu apa rece. Dupa racire, pojghita de smoala se lasa pe loc pana la vindecarea pielii. in functie de natura substantei chimice se pot folosi solutii neutralizante. Pentru arsurile cu baze se utiliza acid acetic (otet) 0,5-l % (o lingurita de otet la lA litrii apa), acid boric 1 % sau zeama de lamaie. Pentru arsurile cu acizi se poale utiliza o solutie de bicarbonat de sodiu 2% (3-4 linguri bicarbonat de sodiu la un litru apa) sau lapte. Arsurile cu r se vor spala cu o solutie de sirop de zahar 20-40%, iar in arsurile cu fosfor dupa indepartarea particulelor solide se vor face spalaturi cu solutie de sulfat de cupru 1%. Acidul azotic se neutraliza cu o pomada de magnezie calcinata. in cazul acidului clorhidric, medicul face in regiunea afectata injectii intradermice cu gluconat de calciu. in arsurile cu acid fluorhidric spalarea cu apa se face timp de 30 de minute pentru formele usoare de arsura si de 2-3 ore pentru formele grave.

Spre deosebire de arsurile termice, in arsurile chimice se recomanda desfacerea imediata, cu precautie sub jet de apa a hainelor impregnate cu diferite substante.
Arsurile de iradiere se produc atat prin actiunea instantanee a emanatiei de lumina (de 2000 de ori mai intensa ca lumina solara la 1.000 m de locul exploziei nucleare) cat si mai tardiv prin intermediul radiatiilor alfa si beta penetrante si fluxului de neutroni. Caracteristic este faptul ca zona arsa esle contaminata radioactiv, iar vindecarea se face lent prin cicatrici cheloide cu evolutie spre rrtaliguizare. Evolutia arsurii este caracteristica si are loc in cinci faze: in prima, apare o roseata, un edem, un prurit si durere moderata care dureaza in medie 2-3 zile; faza a doua esle reprezentata de o perioada de acalmie de aproximativ 7 zile; in faza a treia apar cule si ulceratii ale regiunii respective si dureaza aproximativ 7-30 de zile; in faza a patra, apar dureri violente si necroze profunde ale regiunii afectate, iar in faza a cincea apar cicatrici cronice definitive de tip cheloid. atrofie, ulceratii atone si/sau degenerescenta maligna.
Aceste arsuri se trateaza prin metoda inchisa sub pansament. Tratamentul este identic cu cel al arsurilor termice, dar mai vizeaza in plus, dezactirea radioacti prin spalare cu apa, sapun si solutii antiseptice.