Plagile sau ranile suni leziuni traumatice prin care se realizeaza o intrerupere a continuitatii tegumentelor, cu o distrugere concomitenta de tesuturi. Dupa profunzime, plagile se impart in: escoriatii (leziuni care intereseaza numai straturile de la suprafata pielii), plagi superficiale (care intereseaza tegumentul si tesutul celular subcutanat) si plagi profunde (care intereseaza straturile profunde ale tegumentului). Dupa natura agentului agresiv exista plagi intepate sau taiate produse de obiecte ascutite sau taioase. Marginile plagii sunt netede, tara anfraclozitati si in general se vindeca repede. Plagile prin contuzie sunt neregulate, produc distractii tegument are mari. cu formare de hematoame si tendinta de necrozare. Plagile muscate provocate de diferite animale, reprezinta o asociere intre plagile taiate si cele zdrobite. Au un potential mare de infectie. Plagile prin arme de foc se caracteri/ea/a prin disfunctii mari, ativ cu dimensiunile proiectilului, asociindu-se uneori cu explozii de organe (oase. viscere cavitare). Ele pot fi unipolare (oarbe) cu un singur orificiu sau bipolare cu doua onticii, unul de intrare, mic. rotund, cu margini arse si netede si un orificiu de iesire cu dimensiuni mai mari si margini zdrentuite. De asemenea mai exista plagi penetrante cand agentul traumatic patrunde intr-o cavitate a corpului (cavitate pleiirala, cavitate abdominala) plagi perforante, cand agentul traumatic patrunde intr-un organ cavitar de tip stomac, inima, ca urinara, intestin si plagi transfixiante. cand agentul traumatic strabate iu intregime corpul avand doua orificii. unul de intrare si altul de iesire.
Simptomatologia unei plagi variaza iu general: dupa tipul plagii, dupa modul de producere, dupa caracterele anatomice si dupa reactivitatea individuala. Principalul semn obiectiv este existenta solutiei de continuitate. Uneori prin buzele plagii se pol observa sau pot hernia tesuturile din interior (muschi, peritoneu. viscere). Adesea plagile se insotesc de hemoragii, variabile ca si cantitate. In cazul existentei unor plagi perforante ale organelor cavitare, produsul acestor organe se poate exterioriza tiicbid pleural. peritoneal, suc gastric, lichid cefalorahidian, etc). Semuele locale subiecti sunt reprezentate de durere, variabila ca intensitate, care pol ceda in mod spontan, dupa cateva ore sau sub tratament cu antialgice. Datorita lezarii elementelor nervoase, vasculare. miHculare. sau osoase, apare o impotenta functionala cu imposibilitatea utilizarii acti a segmentului afectat. in general pentru majoritatea plagilor complicati cea mai frecnta o reprezinta aparitia infectiei. Infectarea unei plagi duce la aparitia unei dureri continue cu caracter pulsatil.

Conditia esentiala in cazul existentei unei plagi esle aceea ca sa nu se atinga plaga cu mainile sau cu diferite obiecte care nu sunt dezifectate in prealabil. De aceea locul plagii va fi protejat cu un pansament de tifon steril. in cazul unei plagi complicate cu hemoragie, primul ajutor consta in oprirea hemoragiei si apoi pansarea plagii. in cazul unei plagi complicate cu fractura, prioritate va aa imobilizarea osului fracturat si apoi tratarea plagii.
Kxaminarea si tratamentul plagii se va realiza cu foarte multa grija si blandete in primul rand pentru a nu mari durerea si in al doilea rand pentru a nu mari plaga sau a agrava distrugerea tesuturilor. Durerea se va calma cu antialgice de tip Algocalmiu. Antinevralgice sau Antidoren. Se interzice cu desavarsire aplicarea pe rana deschisa a substantelor septice iritante de tip: alcool sanitar sau tinctura de iod, deoarece favorizeaza infectia in special infectia cu germeni anaerobi si distrug un mare numar de celule vii datorita actiunii lor toxice, de asemenea se interzice aplicarea pe rana deschisa a alifiilor, unguentelor cu sau fara substante antibiotice sau alte substante grase, deoarece agraaza evolutia si vindecarea plagii.
Primul ajutor in caz de plagi, consta in protectia plagii impotriva infectiei prin aplicarea de pansamente. Pansamentul executat la locul accidentului esle un pansament provizoriu, avand rolul de-a proteja rana in perioada dintre momentul accidentului si momentul in care ea este vazula de catre un medic specialist.
Atitudinea fata de plagi este urmatoarea: nu se atinge rana. se va curata tegumentul din jurul ranii, plecand de la marginile acesteia spre periferic, cu ajutorul unui tampon imbibai initial in alcool sanitar apoi o solutie de Cloramina sau Tinctura de iod. Daca plaga este de dimensiuni mici se poate aplica un pansament auloadeziv de tip Romplast sauUrgo. Daca plaga este de dimensiuni mai mari se pot folosi pansamentele individuale care sunt confectionate fie dintr-o pernita de tifon umplute cu vata si cusuta de o fasa. fie comprese sterile de tifon. Atentie! nu se va atinge plaga cu mana sau orice alt obiect. Dupa aplicarea compresei sterile pe rana se va realiza un bandaj cu fasa de tifon improvizat, dar solid. pentru a rezista pe timpul transportului pana la spital.

TEHNICA PANSAMENTULUI
Ca regula generala, salvatorul va sta cu fata spre ranit, cu mana dreapta se tine sulul fesei, iar cu mana stanga capatul liber al acesteia. 1 asa va fi infasurata de la stanga la dreapta. Pansarea va fi inceputa la mica distanta de rana prin fixarea capatului liber al lasei. Pentru acest lucru se vor face doua. trei ture circulare. Pansarea membrelor se va face de la periferic spre trunchi si de jos in sus. Ea trebuie stransa moderat pentru a nu cadea sau aluneca, dar nici prea strans incat sajeneze circulatia sangelui.
- Pentru membrele superioare, inferioare, torace si abdomen se utilizeaza "pansarea in spirala". Se va incepe cu doua. trei ture circulare pentru a fixa capatul liber al lasei, dupa care se infasoara lasa astfel incat fiecare tur al ei sa acopere turul anterior pe jumatate, sau pe doua treimi din latime. Pentru a inlatura "'pungile'" sau "incretiturile" care pot aparea la pansarea gambelor, coapselor, bratelor sau antebratelor, se vor realiza indoituri ale fasei cu IM)-, astfel incat urmatoarea tura circulara va acoperii iudoitura si va continua miscarea in spirala. (. 35)
- Pentru pansarea articulatiilor mainilor, talpilor, colurilor, genunchilor si umerilor se utilizeaza pansamentul in forma de OPT
- PENTRU MANA se incepe prin pansarea circulara a palmei, pentru fixarea capatului liber al lasei, apoi se trece la pansarea in spirala, cu trecerea fasei pe partea posterioara a antebratului unde se continua cu doua. trei ture circuiare la acest nil. Se va continua apoi tot cu o pansare in spirala, coborand spre palma, pana la nilul articulatiei cand se va trece fasa spre palma, trecand tot pe fata posierioara a antebratului, incrucisand prima miscare in diagonala (prin care se trece de la palma la antebrat dupa care se continua pansarea cu doua trei ture circulare la nilul palmei (Eig. 36).
- PENTRU TALPA - se incepe pansarea tot printr-o miscare
circulara urmata de-o pansare in spirala, trecand fasa spre gamba pe lata dorsala a ei. La nilul gambei se realizeaza doua. trei ture circulare dupa care se continua cu o pansare in spirala spre laba piciorului cu trecerea tot pe fata dorsala a labei piciorului incrucisand prima miscare in diagonala, dupa care se realizeaza o miscare circulara la nilul labei piciorului (. 37).
- PENTRU COT se indoaie antebratul pe brat la un unghi de 90A se lac initial circulare de fixare a asei pe antebrat, se continua cu pansare in spirala, se trece faza pe brat peste cot. Fe brat se realizeaza 2-3 ture circulare de fixare dupa care se continua cu o pansare in spirala spre antebrat se trece din nou peste cot si se continua cu 2-3 ture circulare la nilul antebratului. Pansarea se termina cu 2-3 ture circulare la nilul cotului (. 38).
- PENTRU GENUNCHI se indoaie gamba pe coapsa la 90A se realizeaza 2-3 ture circulare de fixare pe gamba, dupa care se continua cu o pansare in spirala spre coapsa, trecand peste genunchi spre coapsa, unde se fixeaza cu 2-3 ture circulare. Se continua apoi cu pansare in spirala pe gamba trecand peste genunchi spre gamba, unde se fac doua. trei Ture circulare. Pansarea se termina cu 2-3 circulare la genunchi (big. 39).

- PENTRU BRAT - se realizeaza doua-trei ture circulare de fixare a tifonului, pe extremitatea distala a bratului, dupa care se continua cu o pansare ascedenta in spirala, apoi lasa se trece peste lata externa a umarului. In continuare se trece pe fata anterioara a toracelui, apoi sub subtioara de partea opusa, se continua pe lata postenoara a toracelui, se ajunge din nou la umar, de partea cu bratul afectai se trece pe fata externa si anterioara a umarului, apoi se trece pe sub subtioara, se continua cu o pansare in spirala a bratului. Pansarea se termina prin ture circulare pe brat (. 41 |.
- PENTRU TORACE SAU ABDOMEN se realizeaza prin 3-4 ture circulare la ba/a toracelui sau abdomenului, dupa care se continua cu o pansare in spirala in sus pentru torace si in jos pentru abdomen. Pentru torace lasa se trece pe sub subtioara dreapta apoi peste umarul opus stang si apoi din nou pe sub subtioara dreapta. In final se fixeaza prin circulare pe piept. Pentru abdomen fasa se trece oblic peste coapsa stanga si pe sub lese se ajunge iu regiunea inghinala, se continua cu circulare pe coapsa stanga si se intoarce lasa inapoi pe fata anterioara a coapsei stangi spre abdomen. Pansarea se termina cu circulare pe abdomen (. 42).
- PENI Rl GAMBE SI COAPSE - se combina pansarea in spirala cu pansarea in opt. Pentru coapsa se fac ture circulare de fixare, pe extremitatea distala a ei. se continua cu o pansare ascedenta in spirala. Pentru un coatact cat mai bun se pot face indoituri de 180A ale fasei. Pentru fixarea pansamentului se trece fasa pe abdomen si se fac ture circulare aici, dupa care se revine cu fasa pe coapsa si se termina prin circulare pe coapsa. Pentru gamba se incepe cu circulare de fixare, pe extremitate distala, se continua apoi cu o pansare ascedenta iu
spirala, se trece lasa oblic pe coapsa aproape de genunchi, se fac aici 2-3 circulare si se revine cu fasa pe gamba. Pansarea se termina prin Ture circulare la nilul gambei (. 43).