Colapsul cardiovascular si moartea subita sint cel mai adesea rezultatul fibrilatiei ventriculare la pacientii cu boli coronariene, cu sau lara IMA. Alic cauze frecvente sini enumerate in elul 27-l. Tulburarile de ritm pot fi pros'ocate de dezechilibre electrolitice (mai ales hipokaliemia), hipoxemic, acidoza sau descarcari simpatice masive, ca in leziunile SNC. Instituirea imediata a reanimarii cardiopulmonare (RCP), urmata de masuri avansate de sustinere tala ( mai jos) este obligatorie. Fibrilatia ventriculara si asistolia, in lipsa instituirii RCP, conduc de obicei la deces in 4 - 6 min.

Diagnosticul diferential al colapsului vascular si al mortii subite

1. Fibrilatie ventriculara prin

Ischemia miocardica (afectare severa a arterei coronare, IMA)

Insuficienta cardiaca congestiva

Cardiomiopatie hipertroficS sau dilatatie cardiaca

Miocardita

Afectiune valvulara [stenoza aortica, prolaps de valva mitrala (rar)]

Sindrom de preexcitatic (Wolff-Parkinson-White)

Sindromul intervalului QT prelungit (congenital, iatrogen)

2. Asistolie sau bradicardie severa

3. Scaderea marcata si brusca a volumului de ejectie al VS prin: Embolie pulmonara masiva

Tamponada cardiaca Stenoza aortica severa

4. Scaderea marcata si brusca a volumului circulant intravascular. de exemplu prin:

Ruptura de anevrism aortic Disectie de aorta

TRATAMENTUL DE URGENTA AL STOPULUI CARDIAC

Masurile elementare de reanimare incep imediat (. 27-l): 1. Se deschide gura pacientului si se indeparteaza corpurile straine zibile si protezele dentare. Daca exista stridor respirator, este indicata aspiratia corpului strain si executarea manevrei Heimlich.
2. Daca echipamentul de salvare nu se afla la indemina. se inclina spre spate capul bolnavului, se ridica barbia si se incepe respiratia gura-la-gura (este preferabila o masca de buzunar, pentru a preveni transmiterea infectiilor). Daca reanimarea este efectuata de doua persoane, plaminii trebuie expansio-nati la fiecare 5 s, iar daca o singura persoana executa atil ventilatia cit si masajul cardiac, plaminii se vor insufla de doua ori in succesiune rapida, la fiecare 15 s.
3. Daca pulsul carotidian este absent, se va efectua masaj cardiac: compresiuni pe torace (se apasa sternul 3-5 cm) eu un ritm de 80-l00 pe min. Cind exista un singur salvator, se executa cite 15 compresiuni alternativ cu doua ventilatii.
Imediat ce echipamentul de reanimare este disponibil, se incep masurile avansate de sustinere tala (. 27-2), conlinuind compresiunile toracice si ventilatia. Desi efectuate pe cit de simultan posibil, defibrilarea este cea mai importanta prioritate, urmata de instalarea unei cai de acces intravenos si de inhibare. Se va administra 02 100% prin tub cndotrahcal sau, daca nu se poate realiza intubarea rapida, prin masca; in incercarea de intubare, respiratia nu trebuie intrerupta mai mult de 30 s. Accesul intravenos initial va fi instalat prin vena antecubitala, dar daca administrarea substantelor este ineficienta, se va instala o linie centrala (jugulara interna sau subclae). Se va administra NaHCO^ intravenos numai daca acidoza severa (< 7,15) persista in ciuda ventilatiei adecvate. De obicei nu se administreaza calciu, dar se va introduce la pacientii cu hipocaleemie, la cei care au primit doze toxice de anta-gonisti ai calciului sau daca se considera hipcrkaliemia acuta ca fiind factorul declansator al fibrilatiei ventriculare rebele.

TRATAMENTUL DE INTRETINERE

Daca stopul respirator s-a datorat fibrilatiei ventriculare din primele ore ale unui IM A, intretinerea consta in terapia standard post IMA (cap. 81). Pentru ceilalti supraetuitori ai unei fibrilatii ventriculare, se va face o examinare amanuntita, cuprinzind evaluarea anatomiei coronarelor, functiei ventriculului sting si teste eleclrofiziologice invazive. Pol fi necesare tratament de durata cu medicamente antiaritmice, imtarea unui defibrilator automat si sau interventie chirurgicala cardiaca (bypass cu grefa de artera coronara, anevris-mectomie sau rezectia/abialia focarelor aritmogene).

Etapele reanimarii cardiopulmonarc.

A. Asigurarea ca ctima are caile respiratorii libere.

B. Se incepe imediat reanimarea respiratorie.
C. Se cauta pulsul carotidian in santul situat de-a lungul marului lui Adam" sau cartilajul tiroidian.
D. Daca nu exista puls. se incepe masajul cardiac. Se executa 60 compresiuni/min. eu o insuflatie pulmonara dupa fiecare grup de 5 compresiuni toracice.