Daca i se da destul limp, organismul isi mobiliza energiile pentru a opri sangerarea. Vasele sangvine din vecinatate se contracta si celule specializate in coagulare incep sa se lipeasca in interiorul peretilor selor ruple una de alta, pentru a inchide venele. in cazul unei taieturi grave insa, ca de pilda atunci cand treceti cu mana printr-un panou de sticla sparta sau cadeti peste un obiect ascutit, aceste mecanisme sunt prea lente. Organismul are nevoie de sprijin, sub forma unui prim ajutor calm, dar rapid.
In primul rand, linistiti victima. Frica si anxietatea pot face sa creasca tensiunea si deci pierderea de sange. Unele taieturi par mai grave decat sunt de fapt. De exemplu, chiar si ranile relativ minore de pe pielea capului pot sangera abundent datorita selor numeroase care iriga creierul. Spuneti-i victimei ca hemoragia fi stapanita curand.
Apoi, spalati- pe maini pentru a impiedica patrunderea microorganismelor in rana in timpul tratamentului. Dupa aceea, exercitati o apasare ferma, direct pe rana, de preferinta prin acoperirea cu tifon steril si apasarea cu mainile. Daca nu aveti tifon steril, o a doua optiune este o panza curata, iar mana goala este o posibilitate de ultima instanta (in acest caz, pericolul este ca, daca aveti vreo rana deschisa, sa se poata transmite boli, inclusiv SIDA, prin sange). Daca rana este larg deschisa, incercati sa-i apropiati marginile. Daca nu sunt fracturate si puteti s-o faceti fara sa provocati durere, ridicati partea care sangereaza a corpului deaspupra nivelului inimii, continuand sa apasati.
Daca in rana este infipt un obiect, chiar vizibil, lasati sa fie scos de personalul medical de la camera de garda. Nu trageti de el si nici nu-l bandajati intr-un mod care sa-l preseze si sa-l impinga mai profund. De asemenea, nu curatati o rana profunda nici inainte, nici dupa ce s-a oprit hemoragia, deoarece aceasta ar putea provoca o noua sangerare. Aplicarea garourilor este periculoasa daca nu se face corect, deci este mai bine sa fie lasata pe seama personalului medical.
Presiunea directa da de obicei un ragaz plagii, permitand sangelui sa se coaguleze. Mentineti apasarea pana cand hemoragia se opreste, ceea ce se intampla de obicei in aproximativ cincisprezece minute. Daca dupa vreo zece minute, hemoragia persista, apasati mai tare si puneti ambele maini. Daca bandajul se imbiba cu sange, nu-l indepartati, deoarece aceasta ar perturba coagularea. Mai degraba, puneti inca unui deasupra si continuati sa apasati. Daca, dupa cincisprezece minute hemoragia a slabit in intensitate, dar nu s-a oprit cu totul sau daca aveti nevoie de amandoua mainile ca sa ocupati de alte leziuni, aplicati un bandaj compresiv.
Bandajul compresiv. Acesta tine fixat un pansament pe rana, continuand in acelasi timp sa exercite o usoara presiune. Folositi o fasa rulata sau o fasie foarte lunga de panza si infasurati-o in jurul ranii, intorcand-o astfel incat sa se suprapuna. Despicati capatul fesei in doua si legati un nod deasupra ranii, verificand sa nu fie prea strans. Daca nu puteti depista pulsul pe bratul sau piciorul respectiv, sau daca membrul afectat se invineteste, bandajul este prea strans si trebuie slabit.
Daca dupa cincisprezece minute rana inca mai sangereaza abundent, este nevoie sa folositi controlul punctului de tensiune pe langa apasarea directa. Intre timp, asigurati- ca ati luat masuri pentru a obtine ajutor medical si pentru a preveni socul.
Controlul punctului de presiune. Acesta reprezinta o apasare directa exercitata asupra unei artere pentru a opri o hemoragie majora la brat sau la picior. Ca si folosirea unui garou sau a unei benzi constrictoare, apasarea directa asupra unei artere pentru a opri hemoragia este riscanta, deoarece intrerupe complet fluxul de sange spre membrul respectiv. Este necesara numai daca apasarea directa asupra taieturii si ridicarea membrului nu a oprit o hemoragie serioasa si trebuie folosita numai impreuna cu aceste doua tehnici care inceteaza de indata ce sangerarea se opreste.

Exista cel putin douazeci de astfel de puncte de presiune (cate unsprezece pe fiecare parte a corpului). Cele doua perechi folosite cel mai frecvent sunt bratele si picioarele (vezi ilustratia 12).

Punctul de presiune de pe brat se gaseste la jumatatea distantei dintre cot si axila, intre biceps si triceps, pe partea interioara a bratului. Pipaiti si simtiti pulsul arterei brahiale, apoi apasati cu patru degete, astfel incat lul de sange sa fie presat spre osul de dedesubt. Apasarea pe. artera brahiala ar trebui sa opreasca sau sa incetineasca considerabil sangcrarca de sub ea aproape imediat.
Controlati sangerarea excesi a picioarelor apasand artera femurala a pulpei in santul inghinal, acolo unde se indoaie piciorul. Victima trebuie sa stea intinsa. Gasiti pulsul si apasati in acel punct cu podul palmei, astfel incat artera sa fie comprimata pe osul pelvian. Acest lucru poate fi dificil de facut sau poate necesita o apasare considerabila atunci cand victima este o persoana musculoasa.
O plaga intepata, cum ar fi cea care se produce cand calcati intr-un cui, de obicei nu sangereaza mult in exterior, desi poate sangera abundent in interior si prezinta un risc mult mai mare de infectie tetanica. Spre deosebire de multe alte genuri de taieturi, in cazul unei plagi intepate nu trebuie sa opriti imediat hemoragia externa. .Sangerarea permite ca o parte din murdaria si bacteriile patrunse in interior sa fie antrenate afara. Clatiti o plaga intepata sub jetul de apa rece si cufundati rana in solutie antiseptica sau apiicali-o pe rana. Doctorul Andrew Weil spune ca are succes prin folosirea apei oxigenate la plagile intepate, incercati sa deschideti plaga si sa introduceti apa oxigenata in interior, astfel incat sa faca o spuma care sa iasa la suprafata'. Totusi, nu aplicati unguente cu antibiotice deoarece pot inchide rana, favorizand infectia. Bandajati cu pansament steril si apelati ia ajutor medical ( modulul 5: Muscaturi si intepaturi" , pentru informatii suplimentare despre tetanus si plagile intepate).
Ranile grave au adesea nevoie de ingrijiri medicale pentru a preveni infectia si pentru a promo cicatrizarea, mai ales daca:
sunt atat de largi incat marginile nu pot fi tinute apropiate de un bandaj fluture si deci au nevoie de cusaturi;
provin de la o muscatura de om sau de animal;

sunt cu marginile departate sau neregulate;

afecteaza o articulatie sau degetele, unde infectia este mai probabila si se poale raspandi rapid;
produc dureri interne, amorteala sau furnicaturi; > se datoreaza unui os fracturat;
au produs o pierdere de functie la un membru sau o parte a corpuiui;
sunt pe piept sau pe spate si astfel in apropierea organelor vitale sau pe fata, unde pot lasa cicatrice;
prezinta un pericol de tetanos sau nu pot fi spalate complet;

implica o artera rupta.

Volumul sangelui scurs nu este intotdeauna cel mai bun indiciu al gravitatii ranii. Linele rani severe pot sa nu sangereze mult, in timp ce una chiar minora, pe pielea capului de exemplu, poate sangera abundent.
Personalul de urgenta sau de la spital incerca sa curete o rana potential murdara si examina tesutul din jur pentru a vedea daca au fost lezati nervii si muschii. Medicii vor administra un anestezic daca este nevoie sa se intervina chirurgical sau sunt necesare cusaturi. Asa cum am scris in modulul despre muscaturi, multi medici vor.recomanda, ca pe o problema de rutina, o injectie antitetanica pentru orice rana care strapunge pielea, desi daca este o taietura deschisa care sa-■ vi , si care este curatata adect, riscul poate fi scazut. Adeseori unguentele antibacteriene din comert, care se elibereaza fara reteia, nu suni necesare. Unele studii arata ca astfel de medicamente pot incetini vindecarea ranii. De asemenea, ele contin consernti care pot produce reactii alergice;