in cazul in care ai o astfel de problema, trebuie sa verifici
auzul copilului, asigurandu-te de validitatea rezultatelor unui astfel de examen.
Dezltarea rbirii. Dupa primele luni de viata se produce deja diferentierea de limbaj. Astfel ganguritul copiilor chinezi este deosebit de cel al copiilor europeni.Inainte de implinirea primului an de viata, ganguritul este inlocuit cu un jargon format din "cuvinte" plauzibile, dar care nu au sens.In jurul virstei de un an cateva cuvinte sunt folosite cu inteles, iar la un an si jumatate apar mici propozitii - formate din doua cuvinte (de ex. "tata vine").
La 2 ani apar propozitii care au subiect, verb si obiect ("eu vreau o prajitura").
La varsta de 3 ani si jumatate copilul va fi deprins gandirea si limbajul, poate face abstractizari si dispune de elemente de ratiune. Vocabularul la aceasta varsta poate fi de o mie de cuvinte, ceea ce ii permite sa construiasca propozitii de felul: "i-am dat prajitura deoarece ii era foame".
Nimic din ceea ce se va petrece in restul vietii nu va egala activitatile intelectuale si lingvistice din acesti ani. Dezltarea lingvistica ulterioara a copilului este dedicat! unor probleme care din punct de vedere conceptual sunt minore - invatarea subjonctivului, dezltarea cabularului si elaborarea de ipoteze ("daca nu as fi aruncat ceasca pe jos, poate as fi primit o prajitura").
Exista o mare variatie in dezltarea limbajului si in etapele acestei dezltari: ce este evident anormal?
Dimensiunea cabularului. Daca un copil atinge varsta de 3 ani cu un cabular mai mic de 50 de cuvinte, trebuie sa ne gandim la:
a surditate,
a disfazie expresiva,
a dispraxia rbirii - in special daca aceasta are un caracter telegrafic, daca este neclara si se insoteste de o deteriorare a comportamentului determinata de o stare de frustratie.
a Sindromul audio-premotor. Copilul nu poate reflecta in mod corect sunetele pe care le aude in controlul motor al laringelui si al respiratiei, in loc sa bolboroseasca, copilul este linistit, nu este capabil sa cante sau sa fredoneze.
a Disfunctie respiratorie-laringeala - disfonie determinata de o reglare incorecta a vibratiei corzilor cale si a trecerii aerului prin laringe. Vocea este sonora si aspra.
a Afonie congenitala. Este o tulburare rara. Vocea este subtire, slaba si sunetele sunt emise cu efort.
Claritatea rbirii. La 2 ani si jumatate o mama trebuie sa inteleaga, in cea mai mare parte a cazurilor, cuvintele copilului. Daca nu le poate intelege se poate suspecta:
a
surditatea sau dispraxia de articulare (componentele fonetice ale gangurelii sunt consoanele usor de pronuntat - b si m, cu buzele, si d, cu limba. Aceasta este cea mai frecventa problema de rbire la copin mici. Raportul fete/baieti este = 3. Lipsa de mobilitate a limbii poate de asemenea sa fie una din cauzele tulburarii. in acest caz copilul nu poate pronunta sunetele care necesita o ridicare a limbii (d si s) - si poate sa fie neie de o interventie chirurgicala pentru liberarea fraului limbii. De asemenea poate fi necesara terapie specializata pentru rbire.
a Alte cauze ale dispraxiei de articulare pot fi sindromul audio-premotor si disfunctia respiratorie-laringeala.
Capacitatea de intelegere La varsta de 2 ani si jumatate copilul tre-bue sa inteleaga ordine simple cum ar fi: "ia-ti pantofii". Daca nu intelege aceste ordine putem suspecta urmatoarele:
a surditate - daca auzul este doar diminuat (o pierdere de
acuitate auditiva de 25-40 decibeli) cea mai probabila cauza o constitue
otita medie secretorie. Pierderile de
acuitate auditiva mai importante sunt probabil de natura neuro-senzoriala;
a deficit cognitiv, sau lipsa de contact.
Exista numeroase cauze care pot determina
tulburari de rbire. Acestea pot fi dobandite sau congenitale.El
Caute dobandite: meningoencefalita, traumatismele craniene, sindromul Landau-Kleffner (pierdere progresiva a limbajului insotita de epilepsie).
Cauze congenitale: sindromul Klinefelter, galactozemia, histidinemia, agnozie auditiva, sindromul portului plutitor.
Se va incepe terapia rbirii cit se poate de precoce - mult inainte de inceperea scolii.