Aspectul cunoscut la copil este cel de buflalmie sau hidroftalmie, un ochi ajuns uneori la dimensiuni monstruoase, din cauza destinderii sub influenta tensiunii oculare (TO).
Glaucomul congenital este o afectiune gra, ducand la orbire, in cele mai multe cazuri, glaucomul congenital are evolutie asimetrica. Sunt mai frecvent afectati baietii.
Afectiunea este ereditara, cu mod de transmitere autosomal rece-siv, putand fi asociata si cu alte malformatii.

Debutul poate fi brutal, cu dureri oculare, fotofobie, edem cor-nean, congestie conjuncfila, blefarospasm sau insidios, printr-o opacifiere a corneii in treimea inferioara pe un ochi marit in volum.
Evolutia este torpida, adesea cu lacrimare, fotofobie, dand un aspect stralucitor ochilor care cresc progresiv in volum.
Se citeaza si forme tardive cu debut la copilul mare (glaucom juvenil), unde distensia este redusa sau absenta, iar TO foarte mare.
Prognosticul ramane in general rezert, deoarece tratamentul medicamentos este fara rezultat, iar tratamentul chirurgical da ameliorari temporare.
Deci, orice exoflalmie uni- sau bilaterala, orice ochi lacrimos, dureros, cu fotofobie la copil trebuie suspectat si de glaucom congenital.