Ideatia suicidara, gesturile si tentativele de
suicid sunt frecvent asociate cu tuburarea depresiva, iar acest fenomen, in special la adolescent, a devenit o problema din ce in ce mai intalnita si mai importanta. Ideatia suicidara apare cu cea mai mare frecventa cand tulburarea depresiva este severa. Comportamentul de acest fel este rar sub 12 ani. Copilul mic este mai putin capabil de a planui un act suicidar, iar, pe de alta parte, imaturitatea lui cognitiva il protejeaza.
Desi tentativele de
suicid sunt mai frecvente la fete decat la baieti, acestia reusesc de 5 ori mai des sa definitiveze actul.
Ideatia suicidara nu este un fenomen static, ci variaza in timp. Decizia de angajare intr-un astfel de comportament poate fi impulsiva, fara o deliberare anterioara sau alteori poate fi culminarea unui indelung proces de ruminare. Modahtatea in care s-a desfasurat actul suicidal ne ofera informatii despre gratatea bolii si despre severitatea intentiei de a muri. in SUA (Kaplan, 1994) cea mai frecventa metoda este utilizarea armelor de foc. La noi in tara cel mai frecvent se folosesc substante chimice (medicamente, solventi, pesticide) si mult mai rar spanzurarea.
Etiologie
Caracteristica suicidului la
adolescenta prone din inabilitatea tanarului de a-si solutiona problemele si din incapacitatea lui de a utiliza strategii de eliminare a factorilor stresanti. Factorii etiologici au fost grupati in factori genetici, biologici si sociali.
Factori genetici. Exista studii care dovedesc cresterea riscului de suicid la adolescentii care pron din familii cu astfel de istoric. De altfel, riscul de suicid este mai mare la cei care prezinta
tulburari psihice (schizofrenie, tulburare afectiva bipolara).
Factori biologici. Do neurochimice au fost aduse de studiul serotoninei si meolitului acesteia (5-HIAA) in creierul adolescentilor sinucigasi, unde acesti neurotransmitatori aveau niveluri scazute.
Alcoolul si alte substante psihoactive pot scadea 5-HIAA si probabil in acest mod se creste tendinta spre comportamentul suicidar in cazul subiectilor predispusi. Nivelul scazut al serotoninei este mai degraba un marker si mai putin o cauza a predispozitiei suicidare sau agresive.
Factori sociali. Copin si adolescentii sunt foarte vulnerabili la un mediu agresiv, haotic sau abuziv si pot manifesta o gama larga de simptome psihopatologice. Subiectii din familiile in care
stresul este cronic, manifesta foarte frecvent comportament autodistructiv sau suicidar.
Clinica si diagnostic
Chestionarea directa a subiectului este foarte necesara, pentru ca s-a constatat ca parintii nu sunt constienti de ideile copiilor lor sau nu le iau in seama.
Nu exista diferente semnificative intre subiectii care au tentative de suicid si cei care duc actul pana la sfarsit. O treime dintre acestia din urma au mai avut tentative in antecedente. La unii dintre acesti subiecti sunt prezente tulburari psihice precum:
tulburare depresiva majora, episoade maniacale, tulburari psihotice. Cel mai mare risc suicidar il au subiectii cu tulburari afective combinate cu abuzul de substante ilicite si comportament agresiv.
Depresia singura este un factor de risc mai important pentru fete decat pentru baieti, dar acestia prezinta o psihopatologie mai severa.
Uneori
suicidul apare si la subiecti perfectionisti, cu realizari deosebite, care sufera un esec ce ii umileste.
Factorii declansatori ai tentativei de suicid la subiectii vulnerabili sunt frecvent legati de conflicte cu membrii familiei sau cu prietenii.In unele cazuri
tentativa de suicid apare ca o anticipare a unei pedepse pe care urmeaza sa o primeasca din partea unei autoritati pentru un act ilegal pe care l-a comis.
Au fost identificate si grupuri de adolescenti care se cunosc intre ei si care au comportament suicidar comun. Explicatia acestui comportament pare sa fie mecanismul de identificare cu liderul grupului ("copycut suicides").
Unele studii au gasit o crestere a comportamentului suicidar dupa zionarea de programe TV care prezentau acte de acest fel.
Tendinta subiectilor cu tulburari psihice de a imita acte suici-dare mediatizate a fost numita sindrom Werther.
Tratament
Trebuie evaluat comportamentul subiectului inainte de a vedea daca trebuie spitalizat sau nu. Adolescentii cu risc crescut sunt considerati cei care au avut tentative de suicid, baietii rnai mari de 12 ani cu istoric de comportament agresiv sau abuz de substante, cei care au avut o tentativa cu folosirea unei metode letale (arma de foc, spanzurare), cei care prezinta tulburare majora depresiva cu retractie sociala, fetele care au plecat de acasa, sunt grade sau au luat substante toxice.
ul terapeutic include psihoterapie, farmacoterapie si terapie familiala si de asemenea un program de urmarire cu accesul pacientului la un telefon hot-line.
