In practica pediatrica anamneza detine un rol hotaritor in silirea premiselor necesare diagnosticului, mai ales daca se tine seama de anxietatea copilului, atitudinea Iui frecvent refractara si saracia semnelor clinice in numeroase afectiuni.
Totodata, copilul nu are o buna capacitate de auto-observare, dupa cum, cu usurinta, el poate fi influentat de insistenta sau intonatia medicului examinator. De aceea, spre deosebire de adult la care datele anamnes-tice le obtinem de obicei de la bolnav, la copil ele ne sint furnizate de catre apartinatori.
Pentru realizarea unui climat de incredere si colaborare, atitudinea medicului va fi plina de calm si intelegere, chiar si in cele mai dificile situatii, interogatoriul desfa-surindu-se intr-un dialog amiabil si intr-o anumita ordine impusa"de medic.Intrebarile vor fi simple, concrete si pe intelesul celui intrebat, retinindu-se ras-
punsurile semnificative, al caror continut trebuie sa fie cit mai complet.
Anamneza se efectueaza in mod obisnuit in prezenta copilului, nu inainte de a ne connge de starea lui. Cu aceasta ocazie se pot observa unele manifestari ale bolii, precum si unele atitudini comportamentale.

In starile grave si foarte grave ce impun un tratament de urgenta, prima grija consta din aplicarea unor masuri menite sa amelioreze aceste stari, de aceea, pentru realizarea acestui scop, investigatiile initiale anamnestice se vor limita numai la datele necesare silirii acestui cadru nosologic, celelalte informatii obtinindu-se dupa depasirea lui.Intrebarile referitoare la uncie aspecte de stricta intimitate prind copilul sau relatiile din familie este bine sa fie puse cu multa discretie si fara participarea copilului.
Efectuarea anamnezei reclama respectarea unei anumite scheme, ordinea ci fiind impusa de importanta obiectivelor urmarite in cunoasterea cronologica a tuturor antecedentelor.
ul de desfasurare a anamnezei cuprinde urmatoarele module in ordine :
a) motivele pentru care copilul se interneaza sau este adus la consult medical;
b) istoricul bolii actuale;
c) antecedentele personale fiziologice si patologice ale copilului;
d) antecedentele familiale (ercdo-colate-rale);

e) conditiile de mediu ale copilului.

a) Motivele internarii sint reprezentate de simptomele sau acuzele cele mai ingrijoratoare cu care se confrunta starea de boala a copilului si care de fapt au determinat solicitarea asistentei medicale. Ele pot fi impartite in: motive aparente si motive reale. Motivele aparente sint cele invocate de apartinatori sau copil, pe cind motivele reale sint cele descoperite sau confirmate de medic in cursul discutiilor purtate si a examenului medical.
Din sinteza acestui material informativ vor fi retinute motivele cele mai semnificative, de obicei in numar restrins, de 45, cit mai precis conturate. Alegeiea lor este conditionata de faptul ca, in confruntarile ulterioare, ele trebuie sa-si aduca o contributie insemnata in precizarea diagnosticului.
b) Istoricul bolii actuale solicita cunoasterea tuturor datelor pritoare la modalitatea de aparitie si evolutie a afectiunii pentru care se interneaza. in acest sens investigatiile anamnestice trebuie sa cuprinda informatii precise pritoare la :

1. momentul si caracterul debutului bolii ;

2. momentele si succesiunea aparitiei fiecaruia dintre simptomclc semnalate, cu particularitatile lor, in raport, de tratamentul eventual aplicat si evolutia episodului morbid. De fapt, in acest cadru sint descrise cu mai multa exactitate motivele internarii;
3. tratamentul dietetic si medicamentos eventual aplicat la domiciliu, la nivelul diverselor esaloane de asistenta sau pe parcursul transportului, precizindu-sc dozele, calea, ritmul si durata de administrare ;
4. opinia familiei in legatura cu cauzele care ar fi putut declansa aparitia bolii;
5. investigatiile paraclinicc efectuate, cu rezultatele lor;
6. precizarea momentului infectant in cazul unor boli infecto-contagioase.
Cunoasterea completa a tuturor datelor legate de manifestarile bolii si ingrijirile primite pina la internare are o deosebita valoare atit pentru diagnostlic cit si pentru tratamentul ce urmeaza a fi aplicat.
c) Antecedentele personale fiziologice si patologice se refera la acele date prin care se poate realiza o cit mai buna cunoastere a evolutiei copilului inca din perioada prenatala, adresindu-se in aceeasi masura dezvoltarii lui somatice si neuropsihice, cit si unor eventuale imbolnari.
Antecedentele personale fiziologice cuprind astfel acele date prin care sint cunoscute :
1. antecedentele prenatale. Acestea zeaza : evolutia normala sau patologica a sarcinei, starea de sanatate a mamei pe aceasta perioada si supravegherea medicala primita, cu toate investigatiile efectuate. Cunoasterea unor factori posibili de influenta din aceasta perioada si mai ales din primele luni asupra produsului de conceptie are o deosebita importanta (imbolnari, intoxicatii, carente, iradiatii, medicamente etc.);
2. antecedentele natale. Ele se refera la : caracterul, durata, asistenta si locul nasterii cu eventualele medicamente administrate si manevre obstetricale aplicate, precum si la starea la nastere a copilului, cu cele mai importante date antropome-trice.
Pentru sugarii mici sau pentru copin cu suferinte neuropsihice, cunoasterea amanuntita a acestor antecedente are o semnificatiA! deosebita ;
3. antecedentele din perioada neonulala. Ele se adreseaza cunoasterii modalitatilor de desfasurare imediata si ulterioara a dezvoltarii copilului in prima sa luna de ata, adnotindu-se totodata si evolutia starilor fiziologice specifice nou-nascutului (icterul fiziologic, criza hormonala, scaderea fiziologica in greutate si reluarea curbei greutatii, plaga ombilicala etc.);
4. antecedentele prind dezvoltarea somatica in diversele perioade ale copilariei. Obiectivele urmarite cuprind: cresterea in greutate, talie si unele eventuale perimetre, aparitia primei detentii si acelei permanente, precum si unele date ale dezvoltarii somatice caracteristice fiecarei etape ;
5. antecedentele legale de dezvoltarea psilw-mototie, intelectuala si afectiva a copilului. Ele se, refera la reperele principale de apreciere a fiecarei componente din cadrul acestei dezvoltari ( voi. I, modulul "Dezvoltarea psihomotorie, intelectuala si afectiva a copilului"), interesindu-nc indeaproape de insusirea cronologica a unor actitati motorii, psihice si intelectuale in corelare cu dezvoltarea simturilor Iui. Este important sa se consemneze date despre perioadele cind s-au dezvoltat bine : tonusul musculaturii cercale si al pozitiei capului, al coloanei vertebrale cu cistigarea pozitiilor de rasucire, sezinda, de mers tirit, bipeda si a mersului in picioare, de recunoastere a propriului corp, a mediului inconjurator si persoanelor din jur, a primelor manifestari de comunicare si insusire a limbajului etc.
Aceste date trebuie bine cunoscute la toti sugarii si copin mici, precum si la acea categorie de bolna cu deficite in dezvoltarea lor neuropsihica.
In cadrul acestor antecedente sint necesare si unele informatii pritoare la : comportamentul copilului in familie si colectitate, randamentul scolar, actitatile si indeletnicirile practicate etc.
6. antecedentele pritoare la alimentatia copilului. Ele se adreseaza cu deosebire perioadei de sugar, culegindu-se referinte pritoare la : modul de alimentatie (naturala, mixta sau artificiala), ritmul, cantitatile si preparatele folosite, rsta la care s-a inceput diversificarea si cind a avut loc intarcarea, modul de alimentatie din celelalte perioade ale copilariei, preferintele sau aversiunile copilului pentru unele alimente etc.
7. imunizarile efectuate. In acest cadru se vor nota toate vaccinarile, Avaccinarile si rapelurile efectuate, cu data si dozele administrate, consemnindu-se si eventualele seruri primite precum si testarile biologice efectuate.In incheierea modulului anteccdcntcloj fiziologice este bine sa se consemneze si ta-minizarile primite, cu deosebire pentru sugar tamina D, precum si in ce mod s-au folosit factorii naturali de calire.
Antecedentele personale patologice solicita cunoasterea diverselor imbolnari ale copilului, in ordinea aparitiei si duratei lor, pre-cizindu-se totodata tratamentul urmat si eventualele complicatii sau sechele survenite. In conditiile unor internari anterioare se vor urmari foile respective de observatie, consemnindu-se diagnosticul, investigatiile, tratamentul si evolutia petrecuta in cursul spitalizarilor respective. Aceeasi atentie se va acorda tuturor bolilor transmisibile avute, precum si unor contacte posibile din ultimele 3 saptamini.
d) Antecedentele familiale (eredo-colaterale) detin o pondere insemnata in conturarea intregului ansamblu de dezvoltare a copilului. Trebuie astfel bine cunoscute : starea de sanatate a parintilor, fratilor, surorilor, a celorlalti membri din familie sau din mediul de ata a copilului, cu cele mai importante imbolnari ce ar putea influenta sanatatea copilului, decesele inregistrate in familie cu cauzele lor etc. Se va insista cu deosebire asupra tuberculozei posibile din mediu, precum si asupra unor informatii prind studiile, profesiunea parintilor, legitimitatea casniciei, consumul de toxice, climatul afectiv si ambianta din mediul familial, iar din
partea mamei, rsta ei la nastere, numarul de sarcini, nasteri sau avorturi etc. e) Conditiile de mediu si ata ale copilului incheie modulul anamnezei, datele culese adresindu-se cunoasterii mediului sau si a eventualelor posibilitati de influenta pe care acesta le-ar putea exercita asupra starii lui de sanatate si a dezvoltarii sale.
Referirile necesare zeza : mediul de provenienta al copilului (urban, rural) ; nivelul material, cultural si educativ-saui-tar al familiei; conditiile de locuinta, din care sa se desprinda felul constructiei, dotarea tehnico-sanitara si aglomerarea ei, cu precadere asupra camerei copilului.

In situatia cind copilul frecventeaza o colectitate, referirile se vor indrepta si asupra conditiilor din unitatea respectiva.
Sint necesare si unele date pritoare la persoana care de fapt ingrijeste copilul.
Anamneza reprezinta astfel prima etapa din procesul cunoasterii starii de sanatate a copilului, cind sint introdusi in scena bolnavul si apartinatorii lui, momente cu valente psiho-afective deosebite, care sint legate de increderea cu care acestia se adreseaza si si-o insusesc fata de medicul a carui autoritate, rabdare si iscusinta sint chemate spre a descoperi cit mai degraba toate elementele necesare precizarii diagnosticului si apoi de a sili o conduita terapeutica eficienta rezolvarii favorabile a starii lui de boala.
In acest cadru toate eforturile se vor indrepta spre cunoasterea amanuntita si ordonata a acestor date, din a caror analiza si sinteza se pot desprinde informatii complete pentru diagnostic. Este necesar sa reamintim valoarea deosebita pe care o detine anamneza in practica pediatrica, in raport cu monotonia si saracia semnelor cu care se confrunta loul clinic al numeroaselor afectiuni ale copilului mic si mai ales ale sugarului.Intocmirea anamnezei intr-o anumita ordine se justifica din insasi necesitatea unei jalonari ordonate a gindirii medicale. In acest sens se recomanda respectarea serierii informatiilor inregistrate in ordinea amintita, cu exceptia consemnarii modulului "istoricul bolii" fie imediat dupa "motivele internarii", fie la sfirsitul anamnezei, inaintea modulului prind "starea prezenta".