Marea majoritate reactioneaza la sosirea unui nou copil in familie prin dorinta arzatoare de a se comporta din nou ca un bebelus, macar o parte din timp, iar acest lucru este foarte normal. S-ar putea sa doreasca uneori sa bea din biberon, iar din cand in cand, sa faca pe ei sau in pat. S-ar putea sa revina la vocabularul de atunci cand erau micuti si sa pretinda ca sunt neputinciosi atunci cand e vorba sa se ajute singuri. Parerea mea este ca parintii ar fi intelepti daca ar privi cu ingaduinta si umor dorinta fierbinte de a redeveni bebelus in acele momente cand este foarte intensa. Ar putea chiar sa-l duca in camera lui cu bunavointa pe copil si sa-l dezbrace ei ca intr-un fel de joc prietenesc. Astfel copilul poate vedea ca nu-i sunt refuzate astfel de experiente pe care le imagineaza incantatoare, dar care s-ar putea dovedi o dezamagire puse in practica.
Oricum, cred ca parintii pot ajuta mai mult copilul apeland in majoritatea timpului la acea latura a lui care doreste sa se maturizeze. Ei pot sa-i reaminteasca copilului cat de mare, puternic, destept sau talentat este. Nu vreau sa spun ca trebuie sa-i oferi o tirada entuziasta, plina de laude exagerate, ci ca atunci cand este momentul adect sa-i adresati un compliment sincer. Din cand in cand, parintele poate vorbi despre cat de neajutorat este sugarul, pe un ton de compatimire.
Ati obsert ca nu sugerez sa faceti atii directe care sa implice ca parintele prefera in mod clar pe copilul mai mare fata de sugar. Sentimentul ca e favorizat poate fi placut pe moment pentru copil, dar pe termen lung el se simti nesigur pe parintii care sunt partinitori deoarece ei si-ar putea schimba preferintele. Evident ca parintii trebuie sa manifeste cat mai clar dragostea lor fata de copil. Vreau doar sa subliniez ca este important sa se ofere copilului mai mare sansa sa se simta mandru de maturitatea sa si sa-si aminteasca de multiplele dezantaje pe care le are un bebe mic.

Nu trebuie impinsa prea departe incurajarea unui copil de a se comporta cat mai matur. Daca parintele atribuie in mod permanent denumirea de "copilaresc" tuturor acelor lucruri la care copilul tanjeste momentan, iar pe acelea care pe moment ezita sa Ic faca le numeste "mature", copilul nu poate decat sa ajunga la concluzia ca in mod sigur isi doreste sa fie copilaros.