Patologia cutanata la aceasta grupa de varsta este datorata atat particularitatilor morfofunctionale cutanate, cat si edentierii niajorilatii defectelor de dezvoltare. in cele ce urmeaza vor fi abordate urmatoarele aspecte:

1. Afectiuni ale glandelor sudoripare;

2. Afectiuni ale foliculului pilosebaceu;

3. Patologia cordonului ombilical;

4. Boli ale tesutului subcutanat;

5. Manifestari eritematoscuamoase;

6. Eruptii eczematoase;

7. Afectiuni culobuloase;

8. Eruptii pustuloase;

9. Leziuni tumorale;

10. Hamartoame, defecte de dezvoltare.

Afectiuni ale glandelor sudoripare
Imaturitatea relativa a duetului sudoripar, asociata cu tendinta spre supraincalzire a nou-nascutului, conduce la afectarea frecventa a glandelor sudoripare.
Forme clinice:
Miliaria cristalina - frecventa in primele doua saptamani de ata, consta in obstructia duetului sudoripar la nivelul stratului cornos. Se manifesta prin mici cule friabile, dispuse la nivelul capului, gatului, trunchiului superior.
Miliaria rubra - obstructia duetului sudoripar, mai profunda, se asociaza cu o crestere a actitatii microflorei locale. Se manifesta prin eruptie de papule, papulocule eritematoase, cu dispozitie simetrica (gat, laterotoracic) cu evolutie in pusee de 2 - 3 zile. Leziunile se pot complica prin infectie secundara stafilococica (S. aureus), conducand la leziuni de periporita sau de abcese ale glandelor sudoripare.
Tratamentul consta in bai zilnice cu solutii slab antiseptice si aplicatii de mixturi cu antibiotice. Se va eta caldura excesiva a ambientului, cat si imbracamintea groasa si stramta cu efect ocluziv nedorit.

Afectiuni ale foliculului pilosebaceu Forme clinice:

Miliumfacial (nazal) reprezinta microchisturi formate din sebum si celule cornoase ce apar de la nastere cu o frecventa crescuta (50%), in numar variabil si cu disparitie spontana in cateva saptamani.
Acneea infantila este datorata hiperplaziei glandelor sebacee si poate debuta la nastere sau in primii doi ani de ata. Fiziopatologic, se incrimineaza: sensibilitatea glandelor sebacee la influentele hormonale materne, rolul Malassezieifurfur, cat si inducerea iatrogena prin aplicatii de topice uleioase sau a medicamentelor administrate mamei in cursul alaptarii (litiu, hidantoina, bromuri). Se manifesta la nivelul fetei prin papule eritematoase, pustule, noduli, rar come-doane, cu evolutie in general spre regresie spontana in cateva luni, sau se poate prelungi pana la varsta de 5 ani la cei ce vor dezvolta forme severe de acnee.
Tratamentul consta in administrarea orala de eritromicina si aplicatii de peroxid de benzoil sau de tamina A acida pana la disparitia leziunilor.
Patologia cordonului ombilical este reprezentata de: infectii (sta-filococice, condidozice), cicatrizare hiperplazica (granulom, tumori, chisturi, hematoame) si intarzierea caderii (ce poate constitui primul semn de tulburare congenitala a adeziunii leucocitare).

Boli ale tesutului subcutanat Neinfectioase

1. Paniculita la frig este provocata direct de expunerea nou-nascutului la temperaturi scazute. Se manifesta prin noduli rosii indurati la nivelul zonelor expuse, cu aparitie in ore sau zile si remisie in circa o saptamana.
2. Adiponecroza subcutanata a nou-nascutului debuteaza in primele 6 saptamani de ata, mai ales la cei nascuti la termen sau postmaturi, cu stare generala buna, printr-o eruptie de noduli cu diametru variabil, ce pot conflua in placarde, indurati (dificil de mobilizat pe urile profunde), cu pielea supraiacenta rosie-olacee, dispusi simetric la nivelul feselor, coapselor, pe spate, umeri, brate, fata. Nod-ulii au ca substrat histopatologic inflamatia granulomatoasa si necroza tesutului adipos. Acestia se remit in cateva luni si uneori se ulcereaza sau se impregneaza cu calciu, lasand cicatrice atroiice.
Asocierea in unele cazuri a hipercalcemiei impune masuri adecvate de supraveghere si tratament.
3. Agresiunea neonatala la frig debuteaza in prima saptamana in special la un dismatur prin hipotermie, eritrocianoza urmata de edem, induratie cu minigodeuri la nivelul extremitatilor cu extindere centrala.
Histopatologic se constata un panicul adipos redus, cu minime modificari vasculare si edem (caruia i se datoreaza induratia). Manifestarile scerale pot fi prezente si in afara manifestarilor cutanate, determinand o mortalitate importanta (25%), mai ales prin hemoragie pulmonara.
4. Scleremul neonalal reprezinta o manifestare rara, nespecifica, a bolilor grave ce consta in induratie crescuta, generalizata a tegumentului care este alb-galbui, rece (a se vedea Infectiile bacteriene neo-natale severe", modulul 19).
Infectloase
Paniculitele si celulUele infectioase neonatale prezinta un caracter nei inflamator intr-un context infectios general si rezulta, din insamantarea directa, cel mai frecvent a S. aureus si H. influenzae, sau prin diseminare embolica in cursul septicemiilor cu S. aureus, SGA SGB, P. aeruginosa (ce determina un aspect necrozam. - ectima gangrenoasa).


Descuamarea lamelara a nou-nascutilor (collodion baby") reprezinta o entitate clinica fie cu o evolutie autolimitata (in cateva saptamani, luni), fie constituie prima manifestare a ichtiozelor (de tipul ichtiozei lamelare sau a eritrodermiei ichtioziforme).
Nou-nascutul prezinta un eritem cutanat (proportional cu severitatea formei clinice) si este acoperit de o pelicula cornoasa translucida, inelastica, indurata, ce se usuca in cateva ore. Ulterior se fisureaza, desprinzandu-se in 1-2 zile sub forma de scuame lamelare, largi, cenusii, cu posibilitatea refacerii acestei membrane de mai multe ori. Diagnosticul diferential trebuie sa includa fatul arlechin", eritrodermi-ile neonatale, descuamatia dismaturilor. Prognosticul imediat este legat de aparitia complicatiilor (dezechilibrul termic si hidroelectrolitic, IRA, infectii pulmonare), rata mortalitatii fiind importanta. Prognosticul pe termen lung este marcat de dezvoltarea ichtiozei si a tipului acesteia.
Eritrodermii (eritem generalizat):
a) Boala Leiner debuteaza in prima luna de ata, la nou-nascutii alimentati natural, printr-o eritrodermie descuamativa ce asociaza scaune diareice, scaderea curbei ponderale si susceptibilitatea crescuta la infectii, legata in special de deficienta functionala familiala a C5.
b) Dintre afectiunile ce pot prezenta eritem generalizat mentionam: dermatita atopica, psoriazisul, eritrodermia ichtioziforma nonbuloasa, deficienta holocarboxilazsintetazei, candidoza descuamativa lamelara, sindromul Omenn (debuteaza printr-un rash eritematoscuamos ce evolueaza progresiv spre eritrodermizare cu asocierea ulterioara a hepatosplenomegaliei, limfadenopatiei si a infectiilor recurente), sindromul Netherton (se manifesta de la nastere sau in primele luni de ata prin eruptie eritematoscuamoasa generalizata).