Definitie, frecventa
Boala atopica reprezinta o predispozitie ereditara, edentiata de variati factori de mediu, ce se manifesta la nivelul cailor respiratorii (astm bronsic, rinita alergica) si/sau cutanat (dermatita atopica).
Dermatita atopica (DA) pare a fi rezultatul a doua anomalii asociate: dezechilibrul imunologic in diferentierea limfocitului T activat preponderent spre Th2 si disfunctionalitatea in permeabilitatea cutanata.
Prevalenta DA infantila a crescut de la 3 la 10%, mai cu seama in zonele urbane intens populate.
DA debuteaza pana la varsta de 5 ani in 90% din cazuri (primul an detinand ponderea cea mai importanta, de 60%).

Manifestari clinice
Acestea variaza ca aspect si distributie in functie de varsta DA la sugar debuteaza intre 2 si 6 luni prin placarde intens erite-matoase, edematoase, uneori culoase, cu limite incerte si localizare electiva la nivelul zonelor convexe: fata (frunte, obraji, barbie), dar si la nivelul trunchiului si al suprafetelor de extensie ale membrelor. Leziunile se infecteaza frecvent si sunt insotite de limfadenopatie.

Pruritul constant conduce la grataj (dupa varsta de 2 luni, cand se dezvolta coordonarea motorie necesara) si la iriilitate crescuta.
Peste varsta de 2 ani: eruptia descrisa continua (debut precoce), sau debuteaza la nivelul pliurilor de flexie: popliteu, antecubital, articulatia mainii, gat, glezna, subfesier, retroauricular, cat si la nivelul mainilor. Pe masura maturarii copilului leziunile den din ce in ce mai putin exsudative si au tendinta spre lichenificare (ingrosarea epidermului cu cadrilaj accentuat).

Diagnostic Diagnostic pozitiv
Criteriile majore de diagnostic (dupa Hanifin) sunt reprezentate de: prurit, morfologia si distributia leziunilor, evolutia cronica sau recidi-vanta si istoric familial sau personal de atopie. La acestea se adauga cel putin 3 criterii minore, pentru a sustine diagnosticul de DA.
Criteriile minore de diagnostic sunt reprezentate de:

a) simptome obiective:

- xeroza/ichtioza (keratoza pilara/accentuarea santurilor palmare;

- dermatite nespecifice ale mainilor si ale picioarelor;

- eczema mamelonara;

- pitiriazis alb;

- cheilita;

- eczema cu localizare perifoliculara (sugestiva);

- agravarea leziunilor sub influenta factorilor de mediu si a emotiilor.

b) simptome subiective:

- accentuarea pruritului ca urmare a transpirarii;

- intoleranta la lana si la solventi ai lipidelor.

c) anomalii functionale:
- dermografism alb; paloare faciala; crize de transpiratie paroxistice.
d) anomalii imunologice ( modulele 17 si 18):

- nivel seric crescut IgE;

- reactii cutanate de tip I;

- anomalii ale imunitatii mediate celular;

- tendinta la infectii cutanate (in special cu Staphylococcus aureus si herpes simplex: eczema herpeticum).

e) manifestari oculare sau periorbitale:

- pigmentare periorbitara;

- pliuri ale pleoapei inferioare;

- conjunctita;
- cataracta subcapsulara anterioara. Diagnosticul diferential include:
- alte eczeme endogene/dermatita seboreica;

- dermatite alergice de contact;

- eczeme asociate deficitelor imunitari si bolilor meolice (fenilce-tonurie, enteropatie glutenica etc);

- scabie.

Evolutie
DA evolueaza in pusee intrerupte de rernisiuni mai mult sau mai putin complete, cu disparitia manifestarilor la pubertate in circa 80% din cazuri. Prezenta factorilor agravanti (debut precoce, leziuni extinse, istoric familial de DA, prezenta astmului si a rinitei alergice, sexul feminin) conduce la perenizarea manifestarilor de DA.

Principii de tratament
Fiind o boala cronica, DA necesita o ingrijire cronica si o integrare psiho-sociala optima. Realizarea compliantei este esentiala, intrucat va conduce la prevenirea si la etarea factorilor agravanti ai bolii si la orientarea spre ocupatiile cu risc scazut.
Factorii agravanti sunt reprezentati de:
1. uscaciunea cutanata datorata anomaliilor stratului cornos, care conduce la fisurare si la expunere marcata la alergeni, cu exacerbarea infiamatiei si a pruritului;
2. iritanti (cu producerea dermitelor de contact): apa fierbinte, sapu nuri, detergenti, solventi, lana, pene, nylon, imbracaminte ocluziva, alimente acide, medicamente;

3. alergeni:

a) alimentari: laptele de vaca, ouale, graul, soia, nucile. intrucat demonstrarea responsabilitatii unui alergen alimentar in intretinerea DA este dificila, se admite ca ancheta alimentara si regimul de excludere sa fie rezervate formelor necontrolate prin tratament simptomatic corect sau in cazul in care exista un aliment dovedit responsabil de ritmarea puseelor;
b) aeropurtatii in DA prezinta o importanta greu de evaluat si necesita coroborarea testelor cutanate cu RAST. Manifestarile cutanate apar dupa 48 de ore de la expunerea la polen sau la praful de casa. Se recomanda (cu rezultate discuile) indepartarea din dormitorul copilului a covoarelor si a draperiilor, invelirea in plastic a saltelelor si a pernelor, cat si etarea prezentei animalelor in casa. Desensibilizarea la pneumalergeni prezinta o valoare limitata;
c) metalele (nichel etc.) determina frecvent dermatite alergice de contact, de aceea trebuie etate;
4. transpiratia exacerbeaza manifestarile cutanate, de aceea efortul fizic trebuie etat in timpul puseelor;
5. stresul emotional;
6. factori climatici: frig, umiditate scazuta, temperaturi inalte. Obiectivele tratamentului simptomatic zeaza:
- combaterea uscaciunii cutanate;
- controlul infectiei cutanate (care complica procesul eczematos si actioneaza ca un factor alergizant);
- reducerea pruritului si a infiamatiei.

Se recomanda baia zilnica cu apa calduta (36AC) limitata la 10 minute, cu etarea sapunurilor/sampoanelor de baie si a frictiona-rii tegumentului. Se pot utiliza in cantitate redusa sapunurile nedetergente sau cele lichide antiseptice. Pe pielea nelezata si inca umeda se aplica emoliente (dupa o testare a tolerabilitatii) sub forma de lotiuni, creme sau unguente (in functie de gradul de uscaciune cutanata) cu rol in mentinerea supletii barierei cutanate. Preparatele cu lanolina sunt in general de etat.
La nivelul leziunilor exsudative se aplica comprese umede cu solutii slab antiseptice de 2-4 ori/zi, timp de 15-20 minute, urmate de administrarea de antibiotice local sau sistemic (in functie de gradul de colonizare cu S. aweus).
Corticoizii topici reprezinta terapia principala a DA, asigurand controlul pruritului si al infiamatiei. Gradul de potenta si excipientul se adapteaza in permanenta evolutiei si tipului de leziune in vederea obtinerii unui efect terapeutic maxim si a unor efecte secundare minime.
Antihistaminicele anti-Hi sunt administrate sistemic pentru efectul sedativ si antipruriginos.
Acizii grasi esentiali in cure prelungite au drept scop ameliorarea coeziunii corneocitelor si modularea reactiei inflamatorii.
Cazurile cu leziuni extinse, rezistente la tratamentul simptomatic, pot beneficia de terapia cu UV sau PUVA (= psoralen asociat cu expunerea la ultraolete tip A).