Dincolo de dificultatile administrative, adoptia este un angajament afectiprofund, prin care un cuplu ofera unui copil singuratic dragoste, refugiu si sustinere, si, cu aceeasi ocazie, ii ofera bucuria, deseori indelung asteptata, de a-si fonda o familie.
A hotari sa adopti un copil, inseamna sa recurgi la o procedura lunga si dificila, care poate parea inca mai grea cand este urmarea unei lupte purtate fara succes impotriva sterilitatii. intr-adevar, un cuplu dornic sa adopte trebuie sa faca diverse demersuri administrative, sa poarte discutii pe teme psihologice si sa se supuna unei anchete sociale inainte de a obtine aprobarea care ii va permite sa contacteze organisme insarcinate cu plasarea copiilor abandonati. Exista un mare numar de organisme de acest tip, atat in Franta, cat .si in strainatate. Este indispensabil de a le asigura de seriozitatea lor, de a veghea ca ele sa dea garantii de adoptie ireversibile si de a verifica ca nu se dedau nici unui trafic financiar.
Dupa ce au fost recunoscuti, a fiind apti pentru a primi un copil, incepe pentru viitorii parinti o noua etapa de asteptare, a carei durata este nesigura. Totul, de altfel. in aceasta perioada de asteptare, esle nesigur, mult mai mult chiar decal in cazul unei nasteri. Careva fi
sexul copilului, varsta, trecutul, aspectul? Acestor multiple intrebari li se adauga foarte adesea teama de a nu putea sa iubesti suficient de tare copilul venit de aiurea sau regretul de a nu putea sa-i transmiti propriile caractere genetice.
Un trecut de respectatIntr-o buna zi, in sfarsit, fantasma devine realitate. Copil este acolo, langa tine. Ca dupa o nastere, copil si parinti vor trebui sa se adopte reciproc, sa se adapteze, dar diferenta, aici, este ca acest copil a cunoscut deja inainte un cadru de viata distinct de cel care va II acum al sau. Aceasta poveste trecuta nu trebuie sa vrei sa o stergi cu orice pret, mai ales daca el vine dintr-o tara straina. Desigur, acest trecut va avea pentru el o greutate diferita dupa cum soseste in familia sa de adoptie la varsta de 3 luni sau de 3 ani.
O mare nevoie de incredere
Pe afectiv, istoria copilului adoptai este marcata de la inceput de un abandon. Pentru a putea, cu toate acestea, sa se dezvolte si sa infloreasca, el are deci nevoie de a avea o mare incredere in noii sai parinti. El trebuie sa poata conta pe intelegerea lor, pe dragostea lor, dar si pe autoritatea lor.
A spune adevarul
Toata lumea cade astazi de acord in a considera ca adoptia nu trebuie sa-i fie ascunsa copilului. Adevarul si sinceritatea in relatiile cu familia adoptiva sunt intr-adevar indispensabile, si copilul ar putea fi traumatizat afland de la terte persoane ca nu este fiul sau fiica biologica a parintilor sai.
Trebuie deci sa fie pregatii foarte devreme si sa poata intr-o zi accepta aceasta realitate, chiar daca va ganditi ca este inca prea mic pentru a intelege. Povestiti-i de exemplu, istoria unui mic animal pierdut, apoi gasit si reprimit. O asemenea poveste ii va deveni familiara si ii va permite sa faca aproprieri cu cea pe care a trait-o el insusi. Fara a-l obliga sa ceara explicatii asupra originilor sale, trebuie progresiadus la aceste chestiuni, care sa permita sa innozi cu el un dialog esential.