Copilul dumneavoastra creste. El a devenit capabil sa faca singur tot felul de lucruri. Merge probabil la gradinita. Mai mult ca niciodata, jocul ramane actitatea esentiala pentru echilibrul sau.
Prin joc, copilul isi dezvolta totalitatea facultatilor sale fizice si intelectuale. Oricare ar fi forma sa. jocul este necesar pentru exprimarea sensibilitatii sale. incepand cu varsta de 3 ani. numeroase structuri propun actitati care sa raspunda asteptarilor dumneavoastra in materie de securitate si stimularea copilului dumneavoastra. Teleziunea, deasemenea, poate juca un rol in acest timp liber, un rol ce va rene dumneavoastra sa-l siliti clar.
Jocul
Copilului dumneavoastra ii place inca sa ramana in contemplatie, sa se joace singur si sa-si lase libera imaginatia, dar el are totusi nevoie sa impartaseasca jocurile sale unor colegi de aceeasi varsta. Confruntati cu legile colectitatii, se ciondane, ca apoi sa se impace. Sa-si cheltuie energia in actitati sportive si jocuri de indemanare (bicicleta, patine), sa fuga, sa sara, sa inoate sunt placeri fara incetare reinnoite.
Jocurile de stimulare
Aproape toate jocurile disponibile pe piata incearca sa puna in alerta cate un simt al copilului. Jocurile de constructie care permit ingramadirea, insurubarea si imbinarea, sau jocurile de asamblare (puzzle) care solicita spiritul logic, au bunavointa copilului. Elementele care se combina (garaje, masini, plite, bucatarii, ustensile) agrementate de mici subiecti (omuleti) si de elemente de decor, dezvolta dexteritatea sa lasand cale libera imaginatiei. Copilul iubeste jocurile de recunoastere, de clasare, unde el trebuie sa atribuie telul - vacii, manzul - iepei
Jocurile de societate
Primele jocuri de societate apar acasa cand copilul se apropie de 5 ani. Dar ar fi inutil sa ceri unui copil de mai putin de 6 ani sa se conformeze disciplinei regulamentului jocului.
De aceea, pana la aceasta varsta, aceste jocuri lac apel mai ales la indemanarea sa manuala (bilele), la rapiditatea sa, prin elemente cu imagini care se combina (loto care reconstituie imagini), care se asambleaza (domino-uri) sau se ingramadesc, pentru ca apoi sa se prabuseasca spre marea bucurie a copilului. Jocuri de indemanare, de memorie sau de logica, toate au
sarcina de a-l invata pe copil impartirea, respectarea regulilor, rabdarea de a-si astepta randul, vointa de a castiga, dar mai ales intelepciunea de a .sti pierde.
Jocurile de imaginatieIncepand cu sfarsitul anului doi, imaginatia este la putere ( p. 270), si copilul utilizeaza tot ce are la indemana pentru a o hrani. Mici masini, tacamuri de la, cutii de carton, precum si papusi si jucarii de plus dotate cu un suflet, sunt protagonistii scenariilor pe care copilul le improzeaza plecand de la ata sa cotidiana. El iubeste jocurile de imitare: jocul de-a vanzatorul, de-a garagistul ctc.
Putin mai tarziu, ca suport al imaginatiei, deghizarea - improzata cu haine vechi - intra in scena si va castiga teren mult timp de acum inainte sub diverse forme. Rolurile se repartizeaza cu placere in functie de sex. desi nu sistematic. Atat baietelului cat si fetitei le place sa se deghizeze in eroii sau eroinele favorite ale momentului.
Actitatile artistice
Copilul dumneavoastra poate avea inclinatii catre muzica, teatru sau dans. Pentru a fi pozitiv, acest demers necesita efort si perseverenta. Asigurati-va ca este capabil inainte de a-l angaja in aceasta actitate. Aceste actitati se adauga la o sarcina scolara noua si deja dificila si antreneaza o crestere de oboseala. Aveti grija la surmenaj, saturatia datorata efortului poate cauza inversul efectului scontat.
Cum sa alegeti?
Alegerea buna este cea care la termen, ii va aduce satisfactii, care ii va intari respectul de sine, este cea a unei actitati pe care va dori sa o continue mai multi ani.
a Aceasta dorinta trebuie sa fie a copilului dumneavoastra si nu doar a dumneavoastra. Pentru a avea rezultate, actitatea aleasa trebuie sa corespunda gusturilor si aptitudinilor sale si nu sa fie realizarea unor vechi se ale dumneavoastra ("va canta la pian, intotdeauna am sat acest lucru").
a Nu incercati "sa corectati" caracterul copilului dumneavoastra. Daca este timid, nu incercati sa-l inscrieti la un grup de teatru; daca esle singuratic, nu-i trimiteti cu forta la cercetasi. Daca nu sunteti sigur ca actitatea zata ii conne, asteptati putin si. catre varsta de 7-8 ani, inscrieti-l intr-un club care sa corespunda gusturilor sale.
a Copilul trebuie sa inteleaga ca acesta este un angajament .si nu o simpla toana. El trebuie sa se lina de acest lucru si nu sa tina cont de constrangerile financiare (cheltuieli de inscriere, inchiricarea instrumentului). Responsa-bilizali-l. cerandu-i sa participe la cheltuieli cu o suma simbolica din banii sai de buzunar.
Atelierele cu multe actitati
Exista ateliere care ofera copilului dumneavoastra, incepand cu varsta de 3 ani. posibilitatea de a se exprima pe artistic, combinand diverse tehnici si diferite materiale. Animatorii ii initiaza pe micuti in tainele picturii, ale colajului, modelajului, ale confectionarii de masti, de marionete etc. Aceste ateliere creative nu sunt camine, inscrierea se face pe an, iar asiduitatea si exactitudinea sunt rigori, inainte sa va angajati la acest lucru, testati, deci. motivatia copilului dumneavoastra printr-o sedinta de incercare.
Muzica
O initiere in
muzica esle posibila incepand de la 3 ani, cu instrumente precum tamburine, maracas-uri, tije de bambus umplute cu nisip, pe care copilul le misca etc. Mai tarziu, practicarea unui instrument mai clasic inlr-o scoala de muzica va necesita o adevarata determinare; copilul si familia trebuie sa fie constienti de perseverenta pe care o cere aceasta actitate.
Dansul ritmic
Prin dans. copilul dobandeste stapanirea corpului sau si a spatiului, invatand sa coordoneze mici serii de miscari.Aceasta actitate dezvolta in el gratia, agilitatea, simtul ritmului si al echilibrului. Diferite nivele permit copilului sa evolueze in aceasta actitate de la 3 ani.
Teleziunea
Teleziunea ocupa un loc preponderent printre actitatile copilului, de la cea mai frageda varsta, mai putin in unele familii care ii refuza prezenta. In plus, introducerea crescanda a magne-toscoapelor in camine, maresc posibilitatile de zionare (a se vedea p. 275). Teleziunea nu e nici cel mai rau, nici cel mai bun lucru, chiar daca utilizarea si influenta sa raman un subiect de preocupare pentru parintii care se preocupa de educatie. Ha se afla, inainte de toate, in responsabilitatea parinti lor.
Avantajul teleziunii
Utilizat cu prudenta si cu masura, ecranul telezorului este pentru copil o incontesila deschidere catre lume. El intalneste aici mii de personaje imaginare sau reale, in situatii triste sau vesele, tari indepartate sau apropiate care largesc orizontul sau - toate aceste lucruri furnizand material pentru a hrani imaginatia sa. Teleziunea este dcasemenea pentru copil ocazia de a-si impartasi opiniile altor copii care au prii aceleasi emisiuni. Ca este desa sau nu, teleziunea participa la formarea referintelor comune care vor marca generatia copilului dumneavoastra: exista o generatie Goldorak sau testoasele Ninja, precum si o generatie Tintin sau Zorro. In final, este vorba de ucenicia unei culturi a imaginii si a audiozualului care isi va pune amprenta asupra etii sale profesionale (tehnicile asistate de calculator) si afective (referintele comune). Depinde de dumneavoastra sa-l ajutati sa-si dezvolte un spirit critic asupra a ceea ce vede. prind impreuna, in limita posibilului, emisiunile pe care le-ati ales pentru el.
Repercusiunile asupra sanatatii
Consecintele unei proaste utilizari a telezorului asupra sanatatii copilului sunt afectarea unor domenii importante, precum somnul, vederea, alimentata. Ele sunt adesea fara prea mare gratate daca se are grija,
a Somnul. Poate fi redus in mod suparator cand copilul priveste pana tarziu la telezor, atunci cand el ar trebui sa se culce la ora 20. Scenele inspaimantatoare sau perturbatoare risca sa modifice ritmul somnului sau, al selor a caror functie in echilibrul copilului este primordiala. Cat despre scenele sexuale sau olente, ele sunt in mod edent proscrise.
a Vederea. Pentru a eta durerile de cap, provocate de
oboseala oculara, respectati o distanta suficienta intre ecran si telespectator: de 6 ori diagonala ecranului. Camera in care copilul priveste la telezor nu trebuie sa fie nici prea luminoasa, nici prea obscura si imaginea trebuie sa fie bine reglata ( p. 304).
a Alimentatia. Cum in fala micului ecran copilul nu se consuma fizic intr-o actitate creativa sau motrica, vegheati intotdeauna ca ci sa nu aiba la indemana prea multe produse de patiserie sau dulciuri. Limitati timpul autorizat: cand copilul c privat de ceva, el gaseste altceva de facut.
a Efectele asupra comportamentului
Incidentele teleziunii asupra comportamentului sunt complexe.
a Agresitatea. Unele studii demonstreaza ca pe termen scurt, zionarea unui film agresiv mareste probabilitatea unui comportament agresiv la copil. Dar pe termen lung, ce influenta va avea el in formarea personalitatii unui adult"? AcesI lucru eslc inca ignorat.
a Lectura. Este edent ca timpul petrecut in fata micului ecran (in Franta - 2 ore pe zi. in medie) nu esle consacrat altor actitati. Dar analiza obiectiva nu dovedeste ca acel copil care se uita la telezor citeste mai putin decat unul care nu se uita deloc (copilul care citeste cel mai putin e cel ai carui parinti citesc cel mai putin).
a Atentia in clasa. Lipsa de somn. legala de faptul ca copilul se uita la TV pana tarziu, seara, sau uneori chiar dimineata inainte de a merge la scoala, nu c deloc compatibila cu ritmul si realitatea etii scolare.Totusi scoala poale fi locul in care copilul invata sa dena un telespectator activ, sa analizeze mass-media in general si teleziunea in particular.
