La aceasta varsta copin sunt de obicei usor de dirijat.
Fetitele si baietii ajung la varsta de 3 ani la un stadiu al dezvoltarii personalitatii cand considera ca parintii lor sunt minunati si doresc sa le semene cat mai mult (paragraful 45).
Negatismul automat si ostilitatea care pluteau la suprafata la 2 ani si jumatate par a dispare dupa 3 ani la majoritatea copiilor. Sentimentele fata de parinti nu sunt numai prietenesti, ci si calduroase, tandre. Totusi, copin nu sunt atat de devotati parintilor incat sa-i asculte intotdeauna si sa se comporte cum trebuie tot timpul. Ei sunt si acum persoane independente, cu dorinte si idei proprii, care doresc sa-si manifeste personalitatea chiar daca uneori acest lucru inseamna sa calce vointa parintilor.
Cand subliniez cat de agreabili sunt copin intre 3-6 ani, trebuie sa arat ca pot exista exceptii in junii varstei de 4 ani. La aceasta varsta, copilul are o tendinta crescuta la manifestare independenta, tupeu si vorbarie cu voce galagioasa care cere ca raspuns mai multa fermitate din partea parintilor.
Copin tanjesc sa le semene parintilor.
Pana la varsta de 2 ani, copin imitau cu nerabdare orice faceau parintii, fie ca acestia stergeau podeaua sau bateau un cui in perete. Atentia era insa centrata asupra uneltelor si modului lor de folosire. La varsta de 3 ani, copin incep sa doreasca sa se asemene parintilor ca personalitate, acestia devenind eroii existentei lor (paragraful 50). Copin se joaca de-a mersul la serciu, de-a gospodaria (gatit, spalat, maturat) precum si de-a ingrijitul copiilor (fie ca se foloseste o papusa, fie un frate mai mic). Ei pretind ca merg cu masina parintilor la plimbare sau ies scara la restaurant. Adesea se imbraca in hainele parintilor si le imita felul de a vorbi, de a se misca si chiar unele ticuri. Acest proces este uneori denumit identificare.
Identificarea este mult mai mult decat o joaca. Este modul in care se formeaza personalitatea - mai mult prin caracterele sesizate de copii la parinti, pe care se modeleaza ei, decat prin ce incearca sa-i invete parintii prin cunte. Este modul in care se contureaza idealurile si conceptiile de baza pe care copilul le va avea in ata fata de munca, fata de semenii lui si fata de el insusi (desi ulterior prin maturizare se vor aduce unele modificari). Este modul in care copin invata sa fie parintii buni de 20 de ani mai tarziu, si care se vede inca de la felul in care asculta cu afectiune ce le povesteste papusa lor sau o cearta cu grija daca nu a fost cuminte.
La aceasta varsta, fetitele den mult mai constiente ca apartin sexului feminin si ca atunci cand vor creste mari vor fi femei in toata firea. Din acest motiv isi privesc mama cu o atentie sporita si incearca sa se modeleze dupa felul ei de a fi, dupa consideratia si dragostea acordata sotului (care poate fi pentru mama, de exemplu, stapan absolut sau magar nenorocit, camarad iubit sau un bolovan in spinare); dupa felul cum trateaza celelalte femei (prietene sau rivale) si barbatii in general; dupa felul in care se comporta cu fetitele sau baietii (apreciaza unul dintre acestia doar pentru ca apartine unui sex anume sau pe fiecare in parte pentru ceea ce reprezinta ca indid); dupa conceptele ei despre munca si familie (povara ce trebuie indurata sau sansa de afirmare). Fetita nu va deveni o copie perfecta a mamei, dar in mod sigur va fi influentata de ea in multe printe.
Baietii la aceasta varsta incep sa inteleaga ca sunt pe calc de a deveni barbati si ca urmare, vor face eforturi de a se modela dupa personalitatea tatalui; dupa sentimentele lui fata de sotie si femei in general; dupa atitudinea lui fata de alti barbati; dupa felul cum se comporta cu fetita si baietelul lui, dupa conceptia lui despre munca si familie.
Desi identificarea se face predominant cu parintele de acelasi sex, la aceasta varsta copilul "suge" ca un burete orice influenta, si se va identifica intr-o mai marc sau mai mica masura si cu parintele de sex opus. in acest fel indizii apartinand unor sexe diferite ajung sa seInteleaga reciproc si sa fie pregatiti pentru ata cot la cot.