De acum inainte, copilul mananca la masa cu dumneavoastra. Lingura nu mai are secrete pentru el. Are in prezent toti dintii de
lapte si stie sa mestece alimentele inainte de a le inghiti.
Incisii, caninii, molarii (vreo 20 de dinti in total) constituie "echipamentul" copilului pentru a manca. Iii a abandonat in mod progresiv suptul, care este modul de alimentare a
sugarului si a invatat sa muste si sa mestece, adica sa taie si sa faramiteze alimentele cu dintii pentru a le inghiti pe urma. A manca frumos, cu gura inchisa, se dobandeste ca si restul si face parte din respectul prin care copilul trebuie sa invete sa-l dezvolte in raport cu el insusi, in raport cu altul si cu hrana.In fata alimentelor, copilul incepe sa aiba preferinte si aversiuni. Este adesea curios si temator in acelasi timp; ar vrea sa guste totul, dar uneori dovedeste o veriila frica de alimentele pe care nu le cunoaste sau care sunt noi pentru el. Datorita rabdarii dumneavoastra si gilentei si jmitandu-va, el isi va forma gusturile. isi va imbogatii experienta dobandita acasa prin cea pe care o va avea la cantina scolii.
A pastra obiceiuri bune
Alimentatia unui copil intre 3 si 6 ani ramane in mod sensibil aceeasi ca inainte, bogata si variata. Mesele sale trebuie sa fie intotdeauna foarte regulate. Dar nu ar putea avea o norma stricta in materie de cantitate, caci nevoile variaza mult de la un copil la altul.
Produsele lactate
Bogate in calciu,
produsele lactate trebuie sa fie prezente la micul dejun, la pranz, la gustarea de dupa-masa si la cina. Este inutil sa le marim mai mult:aporturile recomandate in calciu depasesc 600 mg pentru un copil intre I si 3 ani, pana la 700 mg cand are intre 4 si 9 ani. Un produs lactat la fiecare masa: aceasta este regula de urmat. Sa stiti ca branzeturile presate (
branza de vaca) sunt mai bogate in calciu decat branzeturile proaspete si cele moi: incorporati-le in
cartofi piuree si in salate.
Legume bogate in fecula
Excelent "carburant", legumele bogate in fecula, sursa de amidon, vor insoti perfect cheltuielile de energie ale copilului dumneavoastra, care cresc pe masura ce copilul creste. Fie ca mancare principala, fie sub forma de paine, ele participa la toate mesele.
Carnea, ouale, pestele
Ca si produsele lactate, carnurile, ouale si pestii sunt surse bune de
proteine si fac, de acum inainte, parte integranta din
alimentatia copilului. Variati-le pe cat posibil, pentru a eta monotonia si pentru a educa gustul copilului. El nu va intarzia sa-si afirme preferintele, dar, precum veti constata, va avea de multe ori ocazia sa-si schimbe parerea. Continuati sa preferati prajelile cu putina grasime. Sa stiti ca 70-l00 g de
carne sau de peste pe zi ii sunt suficiente unui copil intre 3 si 6 ani, chiar daca obiceiurile alimentare ale tarilor industrializate sunt net deasupra acestei medii. Daca obisnuiti copilul sa manance cantitati mari de carne, el va conserva mai putin din alte categorii de alimente, isi va reduce alegerea si va avea o
alimentatie dezechilibrata. Daca mananca la amiaza la cantina, ratiile de carne sau de peste sunt de ordinul a 60-70 g; puteti deci sa prevedeti uneori o mica completare seara. Amintiti-va egalitatea urmatoare: 50 g de carne = 50 g de peste = 1 ou.
Legumele .si fructele
Legumele si
fructele crude sau coapte trebuie sa continue sa 11c indicate pentru mesele principale. Fructele pot II adaugate micului dejun sub forma de suc si completeaza astfel o gustare intr-un mod practic.
A-si educa gustul
Cu varsta, continutul micului dejun si al gustarii se schimba. Dar, aceste doua mici mese au intotdeauna importanta lor si nu se improzeaza, cu riscul de a dezechilibra alimentatia copilului. La pranz sau la cina ii dati aceleasi categorii de alimente ca si atunci cand era mai mic: cruditati,
legume gatite sau alimente bogate in fecula, carne sau peste, branza sau fructe. Aici apar adesea probleme si conflictul nu este departe.
Un adevarat mic dejun
Copilul dumneavoastra cere inca biberonul cu lapte si va simtiti linistita? Propuneti-i toluli tartine care vor deveni deasemenea un obicei necesar. Daca nu bea lapte, compensati prin branza sau
iaurt (pe care i-l veti propune in acest moment sau in altul al zilei) si dati-i sa bea un suc proaspat de fructe. Dimpotriva, nu este necesar sa-l obligati sa ia o bautura calda dimineata.
Produsele
lactate si alimentele bogate in fecula sunt indispensabile copilului dumneavoastra. in schimb, a-l lasa sa mearga la scoala cu cativa biscuiti de rontait pe drum este de etai si nu ar putea, in nici un caz, inlocui un mic dejun solid de care are nevoie, chiar daca esle prevazuta la scoala o gustare usoara la mijlocul diminetii. Daca devoreaza, nu-l retineti, dar fiti atenti la alimentele dulci. Rezervati timp. chiar daca il treziti mai devreme, pentru ca el sa poata sa-si ia micul dejun in mod agreabil, fara sa se simta grabit.
Dificultatile de la pranz si cina
Copilul dumneavoastra lasa legumele pe marginea farfuriei, le priveste cu un aer dezgustat, le gusta daca insislati.dar facand mutre, le scuipa chiar si cere paste sau cartofi prajiti la toate mesele. Se poate sa refuze carnea: isi umple gura. mesteca fara incetare si sfarseste prin a o scuipa. In toate cazurile, c mai bine sa incercati diferite solutii si sa parasiti cateva principii prea rigide pentru ca mesele sa ramana totusi un moment de placere, de regasiri si de schimbare. Spuneti-va ca aceste dezgustasi sau aversiuni sunt trecatoare si ca veti putea reintroduce alimentele respinse in jurul unui preparat neasteptat care va trece drept o noutate.
a Nu-i plac legumele. Nu uitati ca numeroase legume se mananca crude; vor II poale mai apreciate sub forma de
salata (andivele, spanacul, mararul in foite fine,
sfecla rosie rasa,
dovleacul foarte moale ele). Modificati si prezentarile, incluzand legumele cu carne sau cu peste. Si mai ales, propuneti mai mult fructe atat cat va dura criza.
a Refuza carnea. Cantitatile pe care le dati copilului depasesc poate cele 60 sau 70 g suficiente pe zi? Ati putea, poate sa le reduceti. Daca nu e cazul, nu-l fortati si mariti consumul de produse lactate, bogate si ele in proteine. Nu va obligati sa faceti feluri speciale pentru copilul dumneavoastra sub pretextul ca nu-i place nimic; ganditi-vaca se poate consuma mai putina carne si mai mult peste sau preparate bazate pe oua. Totusi, nu este inconvenabil sa prevedeti mese in care nici unul din aceste produse sa nu ureze ( p. 290-291).
a Nu mananca nimic la masa. Conflictul izbucneste la fiecare masa ? Ganditi-va la modul in care copilul se alimenteaza - caci trebuie sa recunoastem ca, adesea, obiceiurile familiale sunt si ele in joc in acest dczechilibru.Ce mananca intre mese? Se serveste singur din frigider? Cate bucati de ciocolata, de biscuiti umpluti etc. il lasati sa manance? li permiteti bauturile indulcite? Tot ceea ce consuma intre mese, tot ceea ce rontaie prind la telezor ii taie pofta si nu-i mai este foame la masa. Este atunci necesar sa-i modificati (proastele) obiceiurile si sa resiliti o disciplina alimentara de care va beneficia toata familia. Puneti regulile la punct cu copilul dumneavoastra. Suprimati rontaielile si bauturile indulcite in afara meselor si devansati ora acestora daca ii este intr-adevar foame copilului; ramaneti fermi daca, dupa o masa la care a facut mofturi, el cere dulciuri. Chiar daca isi ia mesele normal, supravegheati-i rontaielile din fata telezorului si nu va obisnuiti copilul la o supraalimentarc. care nu va intarzia sa conduca la o prea mare crestere in greutate, de care va II dificil sa scape.
A organiza gustarea li veti propune intotdeauna produse lactate, alimente bogate in fecula si fructe. Daca va luati copilul de la scoala dupa-amiaza si moare de foame, linistiti-l cu un fruct pana acasa mai degraba decat sa-i cumparali un corn cu ciocolata.
a Kl ia gustarea acasa. Daca nu sunteti prezenta cand se intoarce de la scoala, prevedeti gustarea pe care i-o va da persoana care se ocupa de el in acest moment; o tartina usor de preparat, un iaurt, o bucata de branza. Nu lasati la dispozitia sa in frigider sifon si in dulap prajituri. Daca ati ajuns sa-i formati copilului obiceiul sa manance lot felul de produse de panificatie, branzeturi, fructe si sa-si satisfaca setea cu apa, el va fi mai putin tentat de gustarile si bauturile industriale.
a isi ia gustarea la scoala. Prevedeti alimente care pot sa stea toata ziua in ghiozdanul sau la temperatura potrita; o cutiuta cu lapte U.H.T, o tartina de
paine cu branza pasteurizata, un fruct de rontait. Etati branza alba, iaurturile de fructe sau aromaiizate, care trebuie sa fie mentinute proaspete.