in cazul unor dureri abdominale chemati imediat medicul.
In mod sigur trebuie chemat medicul pentru orice durere abdominala care dureaza mai mult de 1 ora, fie ca este severa, fie ca nu. Sunt zeci de motive pentru aparitia ei, dintre care unele serioase, altele mai putin. Medicii au experienta necesara pentru a face deosebirea intre diferitele tipuri de dureri abdominale si pot sili tratamentul corect. Parintii au tendinta sa sara imediat la concluzia ca e de vina un aliment eonsumat de copil, sau de apendicita. De fapt, nici una dintre acestea nu este o cauza frecvent intalnita in practica. In ce priveste alimentatia, copin pot manca de obicei tot felul de alimente ciudate sau cantitati exagerate dintr-un aliment obisnuit, fara sa facaIndigestie.
Este gresit sa se administreze laxative inainte ca medicul sa examineze copilul, deoarece in unele situatii de dureri abdominale ele pot fi periculoase. Pana la sosirea medicului, masurati temperatura copilului, pentru a-l putea informa pe medic, si puneti copilul in pat sa se odihneasca, fara sa manance nimic. Daca ii este sete, dati-i cate lingurite de apa.

Cauze mai frecvente de dureri abdominale. In primele saptamani de viata, durerile abdominale sunt cel mai des produse datorita colicilor sau indigestiei (paragrafele 328, 344).
Dupa rsta de un an, cea mai frecventa cauza de dureri abdominale este debutul unei boli (precum guturaiul, gripa, faringita) mai ales daca c acompaniata de febra. Este vorba doar de un semn ea boala afecteaza si intestinele ca si alte parti ale organismului. Din acelasi motiv, aproape orice infectie poate produce la debut si rsaturi, diaree sau constipatic. Un copil mic se poate ge ca il doare burta, cand de fapt are greata, vomitand la scurt timp dupa ce s-a s de aceste dureri.
Constipatia este alta cauza frecventa de dureri abdominale. Poate fi prelungita, cu crampe dureroase la eliminarea materiilor fecale.
Exista diferite feluri de infectii ale tractului digestiv care pot provoca dureri abdominale, combinate uneori cu rsaturi sau diaree (sau cu ambele). Termenul medical folosit pentru acestea este "gastroenterita acuta". Boala trece, cel mai adesea, de la un membru al familiei la altul, fiind uneori acompaniata de febra.
"Toxinfectiile alimentare" se produc prin consumul de alimente contaminate cu anumiti germeni care au produs toxine. Gustul lor poate sa fie normal. Boala se produce rar in cazul alimentelor bine preparate termic, deoarece gatitul la temperaturi ridicate distruge acesti germeni care produc toxine. Cauza este cel mai frecvent consumul de maioneza, frisca, foietaje cu crema, sosuri, in care germenii se multiplica rapid daca stau in afara frigiderului cate ore. Alta cauza poate fi prepararea incorecta a conservelor.
Simptomcle toxinfectiilor alimentare sunt de obicei dureri abdominale, rsaturi, diaree, acompaniate uneori de febra sau frisoane. Starea generala este alterata. Toti cei care au consumat din alimentul contaminat vor face boala in acelasi timp (in forme mai usoare sau mai severe, in functie de rezistenta organismului si cantitatea consumata din aliment), spre deosebire de gastroenterite unde boala se transmite de la o persoana la alta din familie, succesiv. Medicul trebuie totdeauna consultat cand suspectati producerea unei toxinfectii alimentare.
Copin cu probleme de alimentatie au adesea dureri abdominale cand se aseaza la masa sau dupa ce au mancat putin. Parintii sunt inclinati sa creada ca aceste dureri abdominale sunt un pretext pentru a refuza sa manance. Dupa parerea mea, bietii copii au stomacul crispat din cauza ca masa e asociata cu nervozitate si tensiune, iar durerile sunt reale. Tratamentul lor consta in incercarea parintilor de a face perioadele de mancat cat mai agreabile pentru copil (paragrafele 470-477).
Exista si alte cauze, mai rar intalnite, care pot provoca dureri abdominale: meteorim (gaze intestinale), alergii, inflamatii ale ganglionilor limfatici abdominali, tulburari renale si asa mai departe.
Dupa cum puteti usor sa dati seama, un copil cu dureri abdominale (acute si severe sau cronice si usoare) trebuie sa fie examinat atent de medic.

Deshidratarea.
Varsaturile si diareea pot duce la pierderi de lichide care provoaca deshidratarea organismului. Cel mai des ea afecteaza doar sugarii si copin mici, la care tractul digestiv este mai sensibil. Ei nu pot, ca adultii, sa inteleaga nevoia de a bea lichide in plus cand sunt bolnavi.
Exista unele semne de deshidratare pe care puteti sa le verificati: urinat redus (mai rar decat la 6-8 ore); ochi uscati; s fara lacrimare; ochi incercanati si afundati in orbite; buze si gura uscate, chiar crapate; la sugar fontanela anterioara deprimata.In cazul in care copilul dumneavoastra prezinta semne de deshidratare, trebuie chemat medicul sau mers la spital cat mai repede.

Durerile abdominale nevrotice.
Copin care isi fac multe griji din diferite motive, pot avea dureri abdominale mai ales in jurul orei de masa. Ganditi- la copilul care e agitat fiindca trebuie sa mearga la scoala in toamna aceasta si, in loc de pofta de mancare la micul dejun, are dureri abdominale; sau la copilul care se simte vinot pentru ce ce parintii nu au descoperit inca. Tot felul de emotii, de la frica la placere, pot fi o cauza de afectare a tubului digestiv. Ele pot provoca nu numai dureri abdominale, ci si rsaturi, diaree sau
constipatic
Durerea in aceste cazuri e localizata mai ales in mijlocul abdomenului. Deoarece nu e vorba de o infectie, copilul nu poate avea febra. Astfel de dureri apar mai ales la copin scolari, adesea aparand regulat, de 2-3 ori pe saptamana sau chiar mai des. Tratamentul consta in identificarea situatiilor care pot genera stress in familie, la scoala, precum si in viata extrascolara (sport etc.) sau sociala a copilului, siIndepartarea lor.
Doctorii au studiat aceste dureri si le-au denumit "sindromul durerilor abdominale recurente". Este foarte important sa dati seama ca durerea simtita de copil e reala, nu un moft sau o scuza.

Apendicita.
Ma simt dator ca de la inceput sa contrazic unele credinte populare gresite in ce priveste apendicita. Nu totdeauna exista febra, nu totdeauna durerea este severa, de obicei durerea nu se localizeaza in partea dreapta de "jos a abdomenului decat atunci cand infectia dureaza deja de cat timp, nu totdeauna apar rsaturi (desi pierderea poftei de mancare este destul de caracteristica). .
Apendicele este, asa cum arata si numele, o prelungire micuta care ia nastere din portiunea initiala a intestinului gros, cam de aspectul si marimea unei rame scurte. De obicei, e localizat in dreapta, in partea inferioara a abdomenului, dar poate fi si mai jos, mai sus (pana sub coaste), mai la stanga sau spre buric. Cand se inflameaza si se infecteaza, procesul evolueaza gradat, ca un fel de abces. Din acest motiv o durere brusca, severa, la nivelul abdomenului (ca un junghi), si care dispare apoi complet, nu poate fi cauzata de apendicita.
Cel mai mare pericol in ce priveste apendicita este ca, datorita inflamatiei, apendicele se poate perfora (la fel cum, uneori, abcesele se "sparg", puroiul curgand in afara), iar infectia se poate proa la toata cavitatea abdominala (peritonita). Acest lucru se poate intampla chiar mai repede decat in 24 de ore, iar din acest motiv orice durere abdominala care persista mai mult de ] ora trebuie discutata cu medicul (chiar daca in 9 din 10 cazuri se dovedeste a fi vorba de altce).
In cazurile tipice, timp de cate ore exista durere in zona ombilicului (buricului), care doar mai tarziu se deplaseaza in partea dreapta de jos a abdomenului. Uneori, exista si 1-2 rsaturi, dar nu totdeauna. Pofta de mancare e de obicei scazuta. Scaunele pot fi normale, sau exista constipatie (rar diaree). Dupa ce trec cate ore, temperatura poate ajunge la 38-39AC, dar este posibil sa nu fie deloc marita.
Se poate simti durere la ridicarea genunchiului drept, la readucerea membrului inferior in pozitie dreapta sau la mers. Puteti sa dati seama din tot ce am prezentat pana acum ca simptomelc apendicitei difera mult de la un caz la altul, si e nevoie de un medic care sa puna diagnosticul. Cand medicul suspecteaza drept cauza a durerii abdominale apendicita sau alta boala gra, dori probabil sa efectueze si un tuscu rectal. Este adesea foarte greu, chiar si pentru experti, sa fie absolut siguri ca c vorba de apendicita. Daca medicul are convingerea ca e vorba totusi de apendicita, poate recomanda operatia de extirpare chirurgicala a apendicelui infectat (apendicectomie), and motiv serios pentru a proceda asa, deoarece riscul de a lasa o apendicita sa evolueze catre peritonita este foarte grav.

Imaginatia intestinala.

Este o situatie mai rar intalnita, cand tubul intestinal se pliaza ca o antena de radio ("telcscopare", "inginatie"), realizandu-se o obstructie locala.
Simptomele cele mai evidente sunt rsaturile si durerea abdominala. Durerea abdominala este intermitenta, sub forma unor crampe severe, bruste, la un copil altfel sanatos. Varsaturile sunt destul de abundente si frecvente. in unele cazuri predomina durerea, in altele rsaturile. Crampele apar la cate minute, interl in care copilul se poate simti destul de bine. Dupa cate ore (in care scaunele pot fi normale sau diareice) se elimina materii fecale cu mucus si sange. Varsta la care apare mai frecvent inginatia intestinala este de 4 luni - 2 ani, dar ea poate aparea oricand in afara acestei perioade.
Tratamentul de aurgenta este vital, iar doctorul trebuie contactat din

acest motiv imediat.

Uneori pot aparea obstructii intestinale cand o portiune de intestin e strangulata intr-un spatiu redus in abdomen, care poate fi cel mai adesea o hernie inghinala (paragraful 811). Exista de obicei rsaturi si crampe abdominale foarte dureroase. Trebuie imediat chemat medicul.

Boli diareice cronice.
Exista foarte adesea forme usoare de diaree prelungita la copin mici, cauzate in general de alimentatie. Copilul se dezvolta bine si nu se simte bolnav. Diareea poate aparea spontan sau dupa o indigestie, constand in 3 - 5 scaune moi si urat mirositoare pe zi (desi poate copilul a avut un scaun normal dimineata). Scaunele pot contine mucus sau alimente nedigerate. Pofta de mancare e in continuare buna, copilul e activ si se joaca in continuare. Este important sa fie consultat medicul, dar probabil copilul continua sa creasca normal in greutate, iar testele de laborator nu vor indica nimic anormal. De obicei, diareea se vindeca singura treptat, iar foarte des e ameliorata de reducerea zaharului din alimentatie. In general, se da vina pe sucurile de fructe (mai ales mar), prajituri si stafide.
Exista si forme mai rare, dar cauzate de afectiuni grave, in care se intalneste diaree trenanta, la sugar si copin mici.

Fibroza chistica este o boala in care cele mai frecvente simptome sunt diareea cronica cu miros de putrefactie si tusea persistenta cu expectoratie scoasa.
Cu toate ca aceste simptome sunt cele mai frecvent intalnite, pot exista o serie foarte larga de riatii. La sugarul mic, scaunele pot fi normale, ca dupa introducerea alimentelor solide sa devina aderente, lucioase, grasoase si cu miros de putrefactie. Se poate intalni si prolaps rectal. La nastere intestinele pot fi obstruate cu rneconiu uscat, iar mai tarziu cu materii fecale tari aderente. Pofta de mancare a copiilor e normala sau chiar crescuta, dar cu toate acestea se instaleaza malnutritia, deoarece nu exista capacitatea adecta de a se digera toate alimentele. Participarea pulmonara la boala este semnalata, cel mai adesea, de tusea producti persistenta si aparitia bronsitelor (in formele usoare doar la rste mai ansate, cand copilul e mai marc).
Fibroza chistica este o boala creditara progresi care afecteaza glandele producatoare de mucus. Pancreasul nu mai secreta suficiente enzime necesare digestiei, iar glandele ce tapeteaza bronsiilc secreta doar putin mucus scos (deci, infectiile apar mai usor si prolifereaza mai repede). Transpiratiile contin foarte multe saruri (testarea continutului de clorura de sodiu in sudoare este un mod de depistare a bolii).In cazurile severe, netratate, cea mai gra primejdie e reprezentata la sugar si copilul mic de infectiile bronsice.
Scopul principal al tratamentului este sa se mentina permeabilitatea cailor respiratorii prirj antibioterapie adecta, fizioterapie si drenaj postural. Simptomele legate de aparatul digestiv sunt tratate cu o dieta bogata in proteine si cu lipide in cantitate moderata, suplimentata in vitamine si administrarea unor inlocuitori de enzime pancreatice inainte de mese.
Copilul trebuie sa se afle sub supraveghere medicala regulata, iar tratamentul sa fie respectat.
Exista si alte situatii in care apare malabsorbtie, cele mai frecvente fiind intoleranta la unele glucide sau la gluten (o proteina din faina de grau, orz, oz si secara).In toate acestea exista diaree cronica, uneori cu miros de putrefactie, alteori acida, deseori acompaniata de crampe abdominale. De obicei, copilul creste putin in greutate si are aspectul bolnavicios. Rezolrea bolii se realizeaza prin indepartarea alimentului incriminat din dieta. Este foarte important ca dieta sa fie alcatuita cu ajutorul medicului, pentru a fi corecta si, in acelasi timp, echilibrata.
Dupa orice diaree prelungita poate aparea o intoleranta tranzitorie la lactoza (dizaharid din laptele de ca). in trecut se spunea ca acesti copii sunt alergici la lapte. De fapt, problema este doar temporara si, intre timp, se pot folosi preparate de lapte delactozate.

Viermii intestinali nu sunt o rusine, dar necesita tratament.
Parintii sunt oripilati cand descopera viermi in materiile fecale ale copilului lor, dar nu exista nici un motiv sa fie atat de suparati sau sa creada ca copilul nu a fost bine ingrijit.
Oxiurii sunt rietatea cel mai des intalnita. Sunt mici (sub 1 cm), albi, subtiri ca un rf de ac. Ei paraziteaza intestinele, dar ies in timpul noptii prin anus pentm a-si depune ouale in plicile pielii din jurul acestuia.. Din aceasta cauza somnul copilului poate fi perturbat si el are tendinta sa se scarpinc. in trecut se credea ca oxiurii sunt motivul pentru care copin isi rod unghiile noaptea, dar era gresit. Oxiurii pot fi descoperiti in materiile fecale, sau in jurul anusului, noaptea. Pastrati unul intr-o cutiuta pentru a-l putea arata medicului. Exista tratamente eficace, care trebuie facute sub supravegherea medicului.
Ascarizii seamana foarte mult cu ramele. Suspiciunea infestarii cu ascarizi apare cand se descopera unul in scaunul copilului. Puncti-l intr-o cutiuta pentru a-l putea arata medicului, care prescrie tratamentul necesar. Ascarizii, de obicei, nu dau simptome care sa deranjeze copilul decat daca se gasesc in numar mare.
Teniile se intalnesc foarte des, mai ales in zonele rurale. Modul de raspandire consta in ingestia carnii incorect preparata (prea putin prajita). Medicul prescrie tratamentul necesar.