La copilul mai mare sunt posibile infectii digestive cu rusi:

-protozoare (Geardia, trichomonniaza)

- fungi (ciuperci)

- bacterii care produc infectii digestive:

- salmoneloze - care produc febra tifoida si paratifoida
- toxinfectii alimentare - produse de stafilococi, bacilul botulinic, alte tipuri de salmonele sau schigelle
- dizenteria bacilara (data de Schigella Salmonelozele.

Se manifesta prin febra neregulata insotita de oboseala, inapetenta, constipatie, (rareori diaree, stare de rau, dureri abdominale difuze, asociate cu semne neuropsihice: indiferenta, adinamie, torpoare, somnolenta, agitatie, semne cardiovasculare: bradicardie, colaps, semne generale. Febra tifoida se confirma prin analize de laborator (reaqia Vidai + hiperleucocitoza, izolarea microbului in materiile fecale).

Febrele paratifoide evolueaza mai rapid cu debut brusc de evolutie mai scurta, loul fiind dominat de febra si tulburari digestive, iar complicatiile mai rare.

Izolarea bolnavului de febra tifoida este obligatorie in spital, cu repaus la pat, cu dieta de lichide, apoi semilichide, lactate, orez, abia, in convalescenta se administreaza proteine.
Tratamentul de baza este Cloramfenicolul sau Ampicilina in functie de recomandarea medicului, antispastice, antitermice, etc.
Toxiinfectiile alimentare sunt boli acute care se datoresc ingerarii de alimente contaminate cu bacterii. Acestea produc toxine care sunt responsabile de intreaga simtomatologie.

Debuteaza brusc cu febra mare, agitatie, varsaturi si diaree, dureri abdominale, paloare, transpiratii reci, astenie, frisoane, greturi. Scaunele pot fi apoase, galbui-verzui, numeroase si ceea este carcateristic, simtomele apar concomitent la mai multi membrii ai unei familii sau colectitati (crese, camine, etc.).

Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice prescrise anterior, corelate cu ingestia alimentului respectiv la mai multi membrii ai familiei sau colectitati, iar felul microbului cauzator se determina prin insamantarea din alimentul contaminat si din materiile fecale ale bolnalor.
Bolitinismul (infectia cu bacilul hotulinic) apare, de obicei, dupa consumul de conserve vechi (carne, peste, zarzavaturi). De aceea orice conserva trebuie controlata daca este etans inchisa, daca nu este degradata si daca are termen de garantie valabil.
Tratamentul se face prin regim alimentar sever (ceai de menta diluat cu zaharina, compot de mere proaspat preparat, indulcit tot cu zaharina, piine prajita, branza de vaci, supa de morco, orez fiert in apa cu sare, iaurt).

Tratamentul medicamentos consta in dezinfectante digestive (Saprosan, Dizenten, Imodina, Mexaform ) antivomitive (Emetiral, Metodopramid, Torecan), antispastice (Foladon, Papaverina, Scobutil). in cazuri severe, cu varsaturi si diaree foarte marcata, cu deshidratare (piele uscata, tahicardie, infundarea ochilor in orbite, scadere marcata in greutate) se indica internarea de urgenta in spital Dizenteria.

Este o boala infectioasa acuta data de un microb (Shigella) si care se manifesta prin:

- dureri abdominale sub forme de crampe;

- tenesme (senzatie de defecare);
- scaune cu sange, mucus, puroi. Calea de transmitere este tot digestiva, existand multi purtatori in aparenta sanatosi, dar care au in tubul digestiv cantonat acest microb. De aceea persoanele care lucreaza in domeniul alimentatiei publice si n in contact direct cu alimentele nepreparate sunt examinate coprobacteriologic atat la angajare cat si bianual Debutul bolii apare la 2-4 zile de la patrunderea microbului In organism.

Boala Incepe brusc cu dureri abdominale, tenesme, scaune moi, care dupa cateva ore prezinta mucus, puroi si striuri sanghinolente. Parintii confunda uneori scaunele cu striuri de sange cu scaune normale care au numai la un capat urme de sange (fisura anala, hemoroizi), fn orice situatie descrisa trebuie pastrat scaunul copilului si aratat medicului la prima zita.
Internarea este indicata pentru ca in caz de dezinterie apar manifestari toxice (paralizii, convulsii) stare de dezhidratare, complicatii otice si pulmonare.

Tratamentul este igieno-dietetic, la fel ca si tn orice boala diareica si medicamentos: furazolidon (medicament de electie) sau antibiotice in functie de rezultatul antibiogramei, antispastice, etc). Masuri de profilaxie la ententele acute la copii: -verificarea aspectului si vechimea alimentelor;
- depozitarea lor corecta mai ales vara, la temperatura oprima;
- etarea retncalzirii alimentelor, iar atunci cand este nevoie acestea se vor clocoti 5-l0 minute;
- pastrarea alimentelor in locuri acoperite, ferite de insecte, rozatoare;
- racirea brusca a alimentelor (lapte, ciorbe, etc) prin cufundarea oalelor intr-un vas cu apa rece;

- igiena veselei in care sunt preparate alimentele si eliminarea vaselor care prezinta semne de degradare;

- spalarea mainilor inainte de prepararea alimentelor;

- igiena unghiilor;
-cortol bactcriologic si clinical al persoanelor care lucreaza in sectorul alimentar
-spalarea corecta a legumelor si fructelor intr-o sita sub jet de apa;
- copin vor fi invatati sa nu manance fructe direct din pom (pericol de intoxicare cu pesticide) sau sa consume fructe necoapte;
- spalarea mainilor inainte de serrea mesei si dupa ce au folosit WC-ul;

. - folosirea prosoapelor curate;

- dezinfectarea olitelor si a WC-urilor.