Cea mai de temut dintre complicatiile infectiilor de cai respiratorii superioare ale sugarului este masloidila, denumita si antrita sau oloantrila. Se obisnuieste sa se denumeasca antrita, deoarece antrul, In perioada de sugar, este de fapt singura celula masloi-diana pneumalizata. iar infectiile mastoi-diene din aceasta perioada se petrec la acest nivel.
Elutia nefarabila a infectiei urechii medii farizeaza posibilitatea aparitiei mas-loiditei in decursul a 1

3 saptamini de la debutul otitei supurate.
Usurinta cu care infectiile urechii medii pot angaja in acest proces si participarea mastoidei a fost explicata prin particularitatile pe care le prezinta sugarul, privitoare la caracteristicile urechii lui medii si ale. celorlalte timente, precum si la modalitatile lui de raspuns imunocompetent.In aceleasi conditii particulare, procesul infectios masfoidian odata constituit, datorita edemului, inflamatiei mucoasei si consistentei secretiilor purulente, se va puica izola de urechea medic, fiecare dintre aceste procese inflamatorii cluind independent. Tinipanolomia, orieil de corect efectuata, nu va putea asigura astfel si drenajul concomitent al antrului, survenind din aceasta cauza unele aspecte inselatoare, atunci cind, in cursul olomastoidilei, otita medic supurata are o elutie locala farabila si mascheaza infectia anlrala, care se va manifesta in continuare numai prin semnele generale ale unei infectii grave.
Omiterea acestei posibilitati poate determina o mare derula diagnostica si terapeutica, care poate sa apara si in conditiile cind dupa anlrolomic, cu tot drenajul bine condus al mastoidei, starea generala a copilului nu se amelioreaza, deoarece nu s-a asigurat si evacuarea continua a supuratiei urechii medii.
Din aceste motive tratamentul local de specialitate al olomastoidilei obliga asigurarea in acelasi timp a drenajului fiecaruia din timentele respective, pina la vindecarea lor completa.

Oloinastoidila se infilnesle. de cele. mai multe ori la sugarii cu handicapuri biologice marcate.
Ea mai poate fi consecinta si a unui traA tament incomplet, care, maseind elutia unei otite supurate, farizeaza infectarea si a antrului.
Bolile anergizanle de asemenea pol fariza aparitia olomastoidilei.
Formele clinice obisnuite ale inasloidilei sugarului sint mastoidita manifesta si masloidila latenta.
Mastoidita manifesta, sau acuta, este forma caracteristica a sugarului bine. dezltat, fiind foarte rar inlilnila.
Debutul si elutia ci sint intens manifeste, survenind de obicei la un oarecare interval de timp, dupa o perioada de ameliorare aparenta a unei otite supurate acute.
De cele mai multe ori mastoidita acuta este considerata ca o complicatie sau ca o elutie nefarabila a otitei supurate incomplet stapinite.
Febra mare, agitatia, nelinistea ca si tulburarile acute de digestie, manifestate prin scaune diareice si mai ales varsaturi, sint simptomele ce reapar la un interval de timp (lupii O paracenteza sau un drenaj spontan, care au linistit pentru un moment puseul acut al otitei supurate.
Starea generala a sugarului este modificata, curba greutatii fiind influentata in mod nefarabil. Febra prezinta un caracter septic, uneori asociindu-i-se si unele manifestari neurologice, in afara agitatiei, nelinistci, cum sint semnele meningeale si chiar convulsiile.
Secretiile otice pot sa se mentina in continuare, dar prezenta lor nu este obligatorie.
Examenul regiunii retroauriculare poate pune in evidenta stergerea santului respectiv si prezenta unui edem profund al tegumentelor din aceasta zona.
Mastoidita se mai poale exterioriza brusc, prin aparitia unei tumefieri retroauriculare evidente, insotita de toate elementele inflamatiei, fiind precedata sau nu de alte semne clinice mai putin manifeste.
Exteriorizarea mastoiditei este posibila datorita subtiri mii, la aceasta virsla. a corticalei masloidelor.
Hemoleucograma arata adeseori o crestere importanta a leucocitclor cu poliuu-cleoza neutrofila.
Examenul radiografie, folosind metoda Iransoculara Geffert modificata de Ba-laban, evidentiaza prinderea uni sau bilaterala a anlrului. Valoarea examenului radiologie este de necontestat, fara a avea insa un caracter de exclusivitate, diagnosticul si atitudinea terapeutica fiind impuse adeseori de datele anamnestice si starea clinica a copilului.
Antrotomia poate fi folosita astfel si ca metoda diagnostica, atunci cind exisla unele incertitudini, precum si in conditii de urgenta, cind starea foarte grava a sugarului indreptateste depasirea etapei ra-diologice prin insusi actul ebirurgical. dupa o prealabila reecbilibrare si reanimare a sugarului.
Complicatiile otoantritei pot fi septice, de vecinatate si la distanta, dupa cum mai pot fi intilnile si unele de ordin neurologic. Astfel sini posibile tromboza sinusului lateral, meningita otogena, bron-hopneumonia, osleomielila, sau paraliziile faciala, a nervului oculomotor extern etc.

Tratamentul mastoiditei este medical si ebirurgical. Tratamentul medical se adreseaza acelorasi principii legale de tratamentul otitei supurate cu indicatia unei anlibiolerapii intense si de durata.
Trebuie totodata corectate toate dezechilibrele si deficitele biologice, asigu-rindu-se sugarului cele mai bune conditii de mediu, precum si un regim dietetic corespunzator tolerantei lui digestive.
Boala diareica insotitoare va fi mai greu stapinita, conditionind de cele mai multe ori elutia bolii.
Tratamentul chirurgical nu trebuie prea mult aminat. Practicarea antrotomiei se impune ori de citc ori nu s-au obtinut rezultatele scontate prin tratamentul medicamentos, in starile neurotoxice grave isi are chiar o indicatie de urgenta.
Interventia chirurgicala va fi precedata de reechilibrarea hidroelectrolilica si a aci-do-bazei sugarului, iar tratamentul posto-perator local se va insoti si de o atenta ingrijire concomitenta a otitei supurate, asi-gurindu-i-se drenajul suficient, pe toata durata elutiei ei.
Complicatia posibila postoperatorie imediata si cea mai de temut este sindromul de hipertermie cu paloare, care apare foarte devreme, intilnindu-se mult mai rar insa. La citva timp, obisnuit in primele 12 24 ore dupa actul operator, sugarul poate prezenta o crestere marcata a temperaturii cu febra peste 40A, la care se alatura o paloare intensa, cu stare de agitatie, urmata de colaps ce poate sfirsi prin moarte daca nu se intervine in mod energic. Tratamentul acestui sindrom consta din administrarea hemisuccinatului de hidrocorli-zon in perfuzie i.v., in dozele obisnuite, ce pot fi depasite in formele foarte grave, asociat cu solutii glucozal.e si cloruroso-dice. Combaterea edemului cerebral se va face prin administrarea manitolului, glice-rolului sau a solutiilor macromoleculare. Este foarte utila si medicatia hipotermi-zanta. Punctia lombara se poate efectua in scop decompresiv.
Sindromul neurotoxic tardiv postopera-tor este extrem de rar.
Dupa antrotomie se va asigura un drenaj corect al antrului si al urechii medii. Daca interventia a fost efectuata in timp ulii si tulburarile fiziopatologice bine corectate, starea generala a sugarului se va redresa.

Mastoidila latenta este particulara sugarului cu handicapuri accentuate. Adeseori reprezinta forma finala a elutiei starilor de marasm avansat.
Holul infectiilor intraspitalicesti si al os-pitalismului, in determinarea otomasto-iditei latente, nu este de neglijat.
Prematurul, nou-nascutul, sugarul mic sau cel cu carente multiple, cu boala diareica trenanta sau infectii repetate de cai respiratorii sint cei mai periclitati.
Bolile infectioasc intercurente, ca si cele prin flora gram negativa, greu stapinite, conditiile precare de igiena, aglomeratia din colectivitatea de copii sint tot atitia factori farizanti.
Otomastoidita latenta poate sa survina ca o complicatie imediata in cursul unor boli infectioase, dupa cum ea se poate complica prin infectii locale si la distanta.Intre otita latenta si mastoidita latenta sint foarte numeroase apropieri, atit prin posibilitatea elutiei otitei latente catre mastoidita cit si prin manifestarile clinice comune, ele fiind de cele mai multe ori asociate.
Mastoidita latenta este de fapt forma de elutie nefarabila a otitei latente, fiind descrisa de unii autori impreuna cu otita latenta, sub denumirea de otita si mastoidita latenta a sugarului.
In anlecedenlele unor sugari cu mastoidita latenta se. pot intilni repetate cataruri acute de cai respiratorii si de, pusec acute de adenoidila, insotite sau nu Ale procese otice, care au influentat. in mod defarabil dezltarea copilului.
Tabloul clinic al mastoiditei latente este asemanator cu cel al otitei latente, fiind dominat de catre manifestarile progresive ale unei stari toxice grave, persistente, insotita de tulburari severe ale echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, ca urmare a bolii diareice cu sindrom de deshidratare, refractara tratamentului dietetic obisnuit, prin care de cele mai multe ori mastoidita latenta se exteriorizeaza clinic, Aceasta particularitate a unei dia-rei trenante cu recaderi repetate la reluarea alimentatiei, petrecute pe fondul unei stari toxice persistente, obliga intotdeauna suspicionarea metodica a otitei si mastoiditei latente.
Debutul mastoiditei latente este de cele mai multe ori progresiv, dar se poate manifesta si brutal printr-o boala diareica cu sindrom accentuat de deshidratare.
Nu rareori elutia clinica poate fi derutanta prin episoadele dispeptice, ce se repeta la intervale de zile, odata cu cresterea aportului alimentar, ca un semn de manifestare a scaderii tolerantei digestive.
Otita si mastoidita latenta determina foarte frecvent un sindrom de maldigestie a dizaharidelor si malabsorbtie a monoza-haridelor, inlretinind o boala diareica trenanta cu scaune acide.

Caracterul febrei este variabil, dar nu impresioneaza. De cele mai multe ori este in contrast cu aspectul toxic si grav al copilului, ale carui tegumente sint uscate, palide, parnintii.
Starea generala a copilului, daca nu este de la inceput foarte alterata, se inrautateste progresiv, in ciuda incercarilor de reechilibrare a deficitelor si tulburarilor fiziopatologice survenite.
Sindromul de deshidratare se accentueaza prin scaunele diareice numeroase, pre-dominent apoase si varsaturile persistente.
In mod aproape constant se asociaza si semnele unui sindrom neurotoxic, sugarul devenind adinamic, inert, uneori intr-o stare de torpoare, sau din contra, sa prezinte o stare de agitatie, cu semne menin-gealc si chiar convulsii. Aparitia sindromului neurotoxic pe fondul unei diarei trenante, greu influenila, ar corespunde etapei cind infectia din cursul otitei latente ar angaja si mastoida.
Curba greutatii sugarului scade progresiv, iar starea lui se agraveaza repede.
In fata unor astfel de manifestari, examenul otic de specialitate este obligator, fara a fi insa caracteristic. Aspectul timpanului poate fi mat, cu luciul sters si de culoare cenusie, dupa cum el poate fi si de aspect normal. Paracenleza de asemenea poate fi negativa, iar secretia purulenta sa survina numai a 2-a sau a 3-a zi. La efectuarea limpanotomiei se poate sesiza o ingrosare a timpanului, o anumita infiltrare, fara sa opuna lotusi o anumita rezistenta la acul de paracenteza.
Retroauricular poale fi pusa in evidenta, uneori, stergerea santului respectiv, precum si o anumita infiltrare edematoasa a tegumentelor de la acest nivel.
Diagnosticul otomastoiditei latente este de cele mai multe ori greu de silit prin faptul ca semnele ei directe sint foarte sterse, iar cele otice, nesemnificative. El trebuie intotdeauna prezumat in conditiile in care un sugar cu handicapuri si indelungi sau repetate spitalizari prezinta manifestarile unei patologii grave cu stare toxica si boala diareica trenanta, mai ales daca se semnaleaza, din antecedentele lui, infectii repetate de cai respiratorii.
Neamcndarea dupa paracenteza corect efectuata a bolii diareice si mentinerea in continuare a sindromului toxic, in ciuda unui tratament corespunzator, obliga si mai mult suspicionarea mastoiditei, prac-ticindu-se la neie antrotomia chiar in scop diagnostic.
Examenul radiografie poate pune in evidenta adeseori angajarea uni sau bilateral a mastoidelor prin aceleasi imagini asemanatoare mastoiditei manifeste.
Tratamentul mastoiditei latente este complex, obligind o ingrijire deosebita a sugarului. El se aplica de la caz la caz, avind ca obiective principale indepartarea focarului infectios, corectarea dezechilibrelor fiziopatologice si a deficitelor biologice existente si redresarea tolerantei digestive prin-tr-o ingrijire dietetica atenta a bolii diareice, coordonata cu starea de malnutritie a sugarului si eventualele deficite enzima-tice dobindite.
Nerezolvarea starii copilului prin mijloacele folosite in tratamentul medical asemanator al otitei latente si inaintea agravarii sindromului neurotoxic, deschiderea bilaterala a mastoidelor, cu cliiuretarea larga a acestor cavitati, reprezinta de fapt conduita cea mai indicata.
In formele grave si foarte grave masto-idectomia poate fi practicata de urgenta.
Preoperator se recomanda o terapie intensiva de reechilibrare a sugarului, continuata si in zilele urmatoare.
Paralel cu elutia plagii operatorii va fi urmarita si elutia otitei latente, asi-gurindu-i-se un drenaj continuu si eficient.
Medicatia antiinfectioasa este indispensabila. Se r asocia doua sau trei antibiotice cu actiune bactericida si cu sfera larga de actiune, folosindu-se calea de administrare i.m. si chiar i.v. in formele grave.
Administrarea in doze corespunzatoare a asocierilor de penicilina G, kanamicina sau gentamicina, sau cu ampicilina si Pyo-pen, in conditiile suspectarii unor infectii cu b. piocianic, proteus, stafilococ sau alti germeni sensibili, isi gaseste o buna indicatie de acoperire, pina la obtinerea rezultatelor bacteriologice si a sensibilitatii germenilor, obtinute din recoltele efectuate odata cu actul operator. In mentinerea sau schimbarea antibioticelor se va tine seama si de raspunsul clinic fata de cele administrate.In formele cu boala diareica grava se poate asocia si un antibiotic cu cale de administrare orala, cu spectru de actiune pe flora gram negativa, de tipul polimi-xinei sau al colimicinei.
Tratamentul antibiotic poale dura intre 10 si 14 zile, dar rezolvarea completa a bolnavului cere mai mult timp, pentru a fi corectate toate deficientele biologice si carentele survenite.
Complicatiile otomastoiditei latente sint aceleasi ca si ale formei acute, cu deosebirea ca potentialul lor este mult mai crescut, iar elutia mult mai grava.
Nu intotdeauna interventia chirurgicala este salutara. In ciuda unor ingrijiri corecte si complete, elutia poale fi fatala, intirzierea actului operator, starea precara a sugarului ca si natura germenilor fiind cauzele esecului terapeutic.