Rinitele acute: rinita acuta banala, rinitele sugarului

RINITELE ACUTE

Rinita acuta banala, coriza sau guturaiul, este una dintre cele mai frecvente imbolnaviri, apare la toate varstele si are un caracter epidemic. Agentul etiologic cel mai adesea este un rhinovirus, la care de cele mai multe ori se adauga o suprainfectie cu flora banala din nas. Incubatia este in general de 2-3 zile, iar imunitatea obtinuta este de scurta durata. Pe langa rhinovirusuri, se mai pot intalni: mixovirusuri, adenovirusuri, rheovirusuri, coronavirusuri, virusul respirator sincitial, CCA, PPA, unele enterovirusuri.

Afectiunea este favorizata de: frig, umezeala, schimbari bruste de temperatura, atmosfera poluata, scaderea rezistentei organismului.

Din punct de vedere patogenetic se constata o ischemie tranzitorie a mucoasei pituitare, urmata de tumefierea, congestiea si aparitia unei secretii profuze sero-mucoase. Rinoreea devine rapid mucopurulenta, datorita suprainfectiei bacteriene. Germenii cel mai des intalniti sunt: Streptococul haemolitic, Pneumococul, Staphilococul, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, Branhamella cata 838f53i rrhalis.dezvoltarii florei de acesteia

Evolutia clinica se desfasoara in mai multe faze:

faza prodromala, de instalare a bolii, numita si faza ischemica, cand pacientul se afla in incubatie, aproximativ 13 zile. In aceatsa perioada prezinta, o simptomatologie generala caracterizata prin: subfebra, frisoane, torpoare, oboseala, lipsa poftei de mancare, cefalee, durere generalizata a intregului organism; la copii mici febra poate sa fie mare, prezentand pe langa simptomele enumerate si senzatia de arsura la nivelul ochilor, senzatie de uscaciune la nivelul nasului si gatului, stranut. La rinoscopie mucoasa este iritata sau palida si uscata, iar pacientul prezinta hipo-sau anosmie;

faza catarala, se instaleaza in cateva ore si se manifesta, prin secretie nazala apoasa, profuza si obstructie nazala de diferite grade insotita de pierderea temporara a mirosului, lacrimare, rinolalie inchisa si inrautatirea simptomatologiei generale. In aceasta faza mucoasa este intens congestionata si edematiata;

faza infectiei secundare, cand se produce invazia leucocitara, ceea ce face ca secretia nazala sa devina purulenta galbuie sau chiar verzuie . Rinoscopia va evidentia o mucoasa turgescenta, congestionata intens, edematiata scaldata de secretii mucopurulente, bogate in mucina, ceea ce se observa prin rigiditzatea batistei.

faza de resolutie, cand mucoasa isi reia incetul cu incetul aspectul normal, cand secretia nazala se reduce ca si cantitate, isi schimba consistenta, devine din nou incolora, iar simptomatologia generala si locala se amlioreaza treptat, obstructia nazala dispare, mirosul revine iar vindecarea completa se obtine intr-o saptamana.

Infectia bacteriana secundara daca se produce incetineste procesul de vindecare.

Diagnosticul diferential deseori se poate face numai dupa cateva zile de la debutul bolii cu rinita alergica in care insa rinoreea are caracter spasmodic, este apoasa si este apiretica, rinita vasomotorie cu simptomatologie asemnanatoare rinitei alergice, rinita gripala in care simpromatologia este mult mai dramatica, cu rinitele acute specifice etc..

Uneori afectiunea se poate complica cu o sinuzita, otita sau traheobronsita.

Tratamentul este profilactic evitandu-se contactul cu persoane bolnave, vaccinurile ne dovedindu-si inca eficacitatea.Profilaxia nu se poate face in mod stiintific, dar se recomanda cresterea rezistentei generale a organismului prin sport, administrarea de vitamina C, si A periodic, evitarea fumatului, iar in perioade de epidemii masuri stricte de igiena. Deseori la copii, acolo unde infectile sunt repetate, se recomanda adenectomia.

Tratamentul terapeutic general consta in: izolarea pacientului, in conditii corespunzatoare de temperatura antitermice, antiinflamatorii, decongestionante nazale si orale. Antibiotice se administreaza numai in cazul infectilor bacteriene secundare. Local se pot administra vasoconstrictoare sub forma de picaturi sau spray, an perioada de obstructie, faraa face abuz, inhalatii.

Rinitele sugarului au evolutia rinitei banale descrisa mai sus, dar simptomatologia la sugar este mai dramatica, intrucat sugarul in primele luni se adapteaza mai greu la respiratia orala. Obstructia nazala impiedica sugarul in alimentatie( supt), iar deglutitia secretiilor mucopurulente sau purulente poate determina tulburari digestive. La aceste infectii se constata participarea intensa a tesutului limfatic, cuprins in inelul limfatic a lui Waldeyer. Frisoanele, febra sunt mai dramatice, uneori instalandu-se torpoare sau agitatie psihomotorie, respiratia este mai zgomotoasa, uneori cu pauze de respiratie in timpul somnului, rinoree mai abundenta mucoasa sau mucopurulenta. Din cauza acestei rinorei abundente sugarul prezinta eroziuni narinare, iar complicatiile sunt frecvente, manifestandu-se prin adenoidite, otite acute, spasme laringiene, bronsite, bronhopneumonii afectiuni digestive.

Tratamentul este asemanator celui de la adulti, adaptat la sugari, administrandu-se insa cu multa prudenta picaturile vasoconstrictoare, mai ales la varste mici de sub 3 luni, datorita vasoconstrictiei cerebrale. Antibioticele se administreaza in scop profilactic, pentru prevenirea unei suprainfectii bacteriene, mai ales la sugarii cu un teren limfatic, cu o aparare imunitara deficitara. Tratamentul local necesita pe langa administrarea vasoconstrictoarelor si aspirarea secretiilor nazale, stiut fiind, ca cooperarea cu sugarul in aceasta directie este dificila.

Rinitele septice sunt afectiuni frecvente la sugari, au o etiologie variata iar agentii patogeni: stafilococul, streptococul sunt cei mai frecvent intalniti.

Rinita purulenta a nou-nascutului, numita si citrina, este provocata de stafilococii preluati din ragadele mamelonare sau mastitele mamei. Se manifesta imediat dupa nastere (3-7 zile), printr-o rinita mucopurulenta, de culoare galben lamaie, abundenta, care se scurge si uneori se usuca pe buza superioara, formand cruste galbui ( galbene ca lamaia sau galbenusul de ou).Uneori rinoreea poate deveni sanguinolenta. Starea generala a nou-nascutului este alterata, pot apare si complicatii pulmonare, motiv pentru care tratamentul acestei afectiuni trebuie sa fie agresiv, bazandu-se pe antibiotice, aspirarea secretilor, toaleta atenta a leziunilor cutanate.

Rinita streptococica, meningococica au un tablou clinic asemanator.

Diagnosticul acestor rinite se face pe baza tabloului clinic si a insamantarilor bacteriologice, iar tratamentul cu antibiotice trebuie facut conform rezultatelor antibiogramei.

Medicul de familie are urmatoarele atributii:

- asigura tratamentul ORL al pacientului;

- supravegheaza evolutia pacientului;

- in cazurile cu evolutie deosebita, indruma pacientul la medicul specialist ORL.

Rinitele acute specifice

La sugar si la copilul mic se intalnesc:

Rinita gonococica, nume dat dupa agentul etiologic, este o infectie a mucoasei pituiare, realizata in actul travaliului, mai exact in momentul trecerii fatului prin tractul pelvigenital al mamei bolnave de gonoree. Pe langa rinita, nou-nascutul mai poate avea si o conjunctivita gonococica.

Dupa o incubatie de 2-3 zile, imediat nastere - refacerea dupa nastere" class="text">dupa nastere, nou nascutul prezinta o obstructie nazala severa, secretii mucopurulente verzui, aparute pe o mucoasa intens congestionata, tumefiata, care prezinta pe alocuri ulceratii, aqcoperite de cruste verzui. Toaleta repetata a nasului duce la tumefierea acestuia si a buzei superioare.

Diagnosticul pozitiv se axeaza pe examenului bacteriologic al secretilor nazale ale nou nascutului si a secretiilor genitale ale mamei.

Tratamentul curativ consta intr-o toaleta locala corespunzatoare si tratament general cu antibiotice. Este importanta colaborarea cu un dermatolog infantil. Profilaxia se face prin instilatii nazale de protargol 1% sau nitrat de argint 1%, imediat dupa nastere.

Rinita sifilitica este manifestarea sifilisului congenital precoce.

Agentul etiologic este Treponema pallidum.

Simptomatologia se instaleaza la 3 saptamani de la nastere si se manifesta ca o rinita acuta trenanta. Secretia este de aspect mucopurulent, uneori cu striuri sanguinolente si foarte fetida. Mucoasa pituitara congestionata, tumefiata ceea ce determina alaturi de secretiile purulente dificultatea respiratiei nazale.Datorita secretiilor abundente ce se scurg din fosele nazale, sugarul poate prezenta ragade profunde la nivelul narinei si a buzei superioare. Pe langa manifestarea nazala, sugarul mai poate avea si alte semne ale afectiunii, precum: penus palmar si tar, sifilide cutanate sau buco-linguale, hepato-splenomegalie.

Uneori infectia sifilitica se poate manifesta si mai tarziu in jurul varstei de 3 ani, ca un sifilis congenital tardiv, cand alaturi de semnele triadei lui Hutchinson: keratita interstitiala, dinti in fierastrau, surditate neurosenzoriala, pacientul prezinta si o rinita distructiva muco-purulenta, distructia producandu-se la nivel osos, avand drept urmare aparitia nasului in sa.

Diagnosticul pozitiv se bazeza pe examinarile serologice ale pacientului si mamei: TPHA (hemaglutinare pasiva), VDRL, FTA- IgM.

Diagnosticul diferential se face cu: rinitele acute banale si specifice, rinita TBC, dar aceasta distruge portiunea cartilaginoasa a nasului.

Tratamentul este efectuat dermatovenerolog. Lipsa tratamentului poate agrava evolutia bolii prin instalarea necrozei osoase nazale, a carei vindecare se face cu cicatrici deformante, dezastroase din punct de vedere estetic ( stenoze, perforatii, nas in sea, etc.).

Rinita difterica, apare in cadrul difteriei, manifestandu.se mai frecvent intre 2-6 ani ,dar se poate instala si la sugarul de peste 6 luni. Agentul patogen este Corynebacterium diphtheriae. Clinic pacientul prezinta o rinita persistenta sero-sanguinolenta sau exclusiv purulenta cu cruste si ragade vestibulare, cu adenopatie subangulomandibulara, infectie ce se manifesta la un copil tahicardic, palid, apatic, febril. De asemenea rinoscopic se evidentiaza existenta unor membrane albe-cenusii, ce au tendinta de a ocupa in intregime fosele nazale. Infectia are tendinta de a se extinde la faringe si laringe.

Diagnosticul este sustinut de examinarile bacteriologice.

Tratamentul trebuie instituit precoce si consta intr-o seroterapie antidifterica si antibioterapie.

Rinita rujeolica apare la copii mai mari si se manifesta printr-un catar oculo-rino-faringian, rinoree mucoasa care prin suprainfectie devine purulenta, obstructie nazala, enantem bucal ( semnul Kplick ) si eruptie cutanata caracteristica. Faciesul pacientului ar aspectul de copil care ge. Deseori boala se insoteste de repetate epistaxisuri si otite medii acute.

Rinita din scarlatina se instaleaza dupa angina si aspect purulent.

Tratamentul acestor rinite este cel al afectiunii de baza la care se adauga tratamentul local asemanator celui din rinitele acute banale.

In aceste afectiuni, medicul de familie trebui:

sa indrume pacientul la medicul specialist ORL;

sa supravegheze efectuarea tratamentului si evolutia locala a pacientului;