Rinita alergica

RINITA ALERGICA

Rinita alergica reprezinta imbolnavirea mucoasei nazale printr-o reactie de sensibilizare indusa antigenic si mediata de anticorpii circulanti specifici.

Etiologia acestei afectiuni este foarte variata, dar alergenii cei mai importanti sunt aeroalergenii: polenul de arb 626f57g usti si graminee, acarienii, praful de casa, parul si epiderma animalelor de casa: pisici, hamsteri, caini, alergeni profesionali (diferite substante chimice, materiale plastice,cosmetice, detergenti, etc), germeni microbieni. Si factori fizici pot determina rinita alergica prin formarea de crioalergeni.

Patogenia

Alergia este o boala imunologica incadrata in tipul I anafilaxie. Prima stimulare, produsa de aeroalergeni, determina la unele persoane, mai ales cele cu teren atopic, formarea de anticorpi incompleti (reagine). Acesti anticorpi, ce fac parte din clasa IgE, sunt produsi de plasmocite si se fixeaza pe bazofilele sanguine si pe mastocite. Antigenul strabate mucoasa nazala si reactioneaza cu reaginele de la suprafata mastocitelor mucoasei pituitare, producind degranularea acestora si eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei: histamina, SRS-A, bradikinine, prostaglandine, factorul kemotactic al eozinofilului. In felul acesta se instaleaza o vasodilatatie si o crestere a permeabilitatii capilare, cu edem consecutiv.

Simptomatologia rinitei alergice se caracterizeaza prin triada: rinoree seroasa, obstructie nazala, stranut in salve, fara ca pacientul sa fie febril. Uneori, pe langa aceste simptome pacientul mai poate prezenta: prurit nazal si faringian, lacrimare, senzatie de tensiune in intreaga zona faciala, conjunctivita, hiposmie sau anosmie, lipsa apetitului.

Examenul rinoscopic evidentiaza o mucoasa pituitara palida sau vioalcee, tumefiata, stralucitoare, producand obstructia foselor nazale. In fazele acute mucoasa nazala poate fi intens congestionata .

Se descriu mai multe tipuri de manifestare a rinitei alerice:

- rinita alergica periodica, polinoza, care este produsa de cele mai multe ori de catre polen, apare primavara si vara si dureaza atata timp cat exista polenul respectiv in atmosfera. Aspectul clinic este de obicei cel al unei rinite acute;

- rinita alergica aperiodica, perena, dureaza tot timpul anului, manifestandu-se mai putin zgomotos. Antigenul provocator al acestui tip de alergie este praful de casa;

- rinita alergica suprainfectata, bacterile si virusurile pot actiona pe langa suprainfectie si ca alergeni, recunoscandu-se 3 mecanisme patogenetice in acest tip de alergie:

a) reactie alergica la bacterii sau virusuri, fara manifestare clinica;

b) infectii cronice nazale sau sinusale ce favorizeaza instalarea alergiei;

c) infectii ale mucoasei nazale alergice, cand agentul infectios nu este acelasi cu agentul alergizant;

- polipoza alergica, totdeauna bilaterala si care reprezinta o degenerare edematoasa a mucoasei pituitare din cadrul rinitei alergice. De obicei apare dupa o evolutie indelungata a bolii.

- rinita alergica asociata cu astmul bronsic, reactia alergica fiind provocata de utilizarea aspirinei.

Diagnosticul se pune pe baza anchetei alergologice, a testelor cutanate, dozarea IgE, eozinofilia din ser si din secretia nazala, rinomanometrie, RAST.

Tratamentul este etiologic specific si simptomatic:

Cel specific consta in consumarea anticorpilor prin desensibilizarea specifica cu doze mici de alergen, injectate subcutanat.

Cel nespecific consta dintr-o hiposensibilizare nespecifica la histamina, prin tratament injectabil cu histaminoglobulina, proteinoterapie cu bronhodin etc., Cromoglicatul sodic administrat local sau sistemic avand ca efect inhibarea eliberarii substantelor H ( histamina, serotonina etc.) din mastocite, utilizarea de antihistaminice de sinteza, corticoterapia generala cu derivati fluorati cu absorbtie lenta, sau locala cu sprayuri cu corticoizi precum Beclomethasone dipropionate spray. La ora actuala se utilizeaza cu mare succes antihistaminice de sinteza, a caror efecte secundare sunt minime dar beneficiul maxim precum Claritine, Kestine.

Tratamentul trebuie insa efectuat cu acordul pacientului, care trebuie informat de efectele secundare ale medicamentelor, a corticoterapiei, precum si de posibilitatea aparitiei dependentei la utilizarea indelungata a vasoconstrictoarelor nazale.

In cazul rinitei alergice polipoase, a hipertrofiei mucoasei cornetelor, se recomanda polipectomia sau mucotomia sub control endoscopic, manevre realizabile prin: chirurgie functionala asistata endoscopic, prin cauterizare electrica, prin criocauterizarea, fie prin utilizarea Laserului.

Prognosticul in general este bun, simptomatologia bolii regresand odata cu inaintarea in varsta, desi uneori asistam la instalarea unui astm bronsic.

Rolul medicului de familie este de a:

indruma pacientul la ORL-ist in cazul suspiciunii unei suferinte nazale alergice, pentru stabilirea corecta a diagnosticului;

a supraveghea evolutia pacientului in timpul tratamentului.