Tipuri de tesut conjunctiv

Tipuri de tesut conjunctiv

tesut conjunctiv propiu-zis, lax sau dens

tesut conjunctiv cu propietati speciale: tesut elastic; adipos; reticular

tesut conjunctiv de sustinere: cartilaj si os.

1.a. Tesut conjunctiv lax - numit si tesut areolar tip de tesut conjunctiv in care substanta f 212c28c undamentala abunda. Este un tesut foarte flexibil si intervine in metabolismele locale, permitand schimburile de substante intre sange si celule.

b. Tesut conjunctiv dens structura sa este determinata de fibre de colagen. Este mai putin flexibil, iar orientarea fibrelor de colagen e determinata de directia fortelor de solicitare. Exemplu: tendoanele (structura inextensibila).

2.a. Tesut conjunctiv elastic predomina fibrele de elastina, aranjate in benzi paralele in jurul carora exista tesut conjunctiv lax. Calitatea propiu-zisa: extensibilitatea.

b.tesut conjuctiv reticular se caracterizeaza printr-o retea formata de prelungirile celulelor reticulare, retea la care se gaseste celule specifice de organizare (organe hemato si limfopoetice).

c.tesut adipos - tesut bogat in celule. Celulele tisulare s-au lipoblaste sunt analoage fibroblastilor. Celulele mature se numesc adipocite depoziteaza grasimile (neutre si trigliceridele).

3.a. tesutul cartilaginos exista o densitate foarte mare de celule si un exces de material extracelular cu consistenta rigida. Acest tesut este mai putin rezistent la presiune fata de os.

Cartilajul reprezinta suportul pentru tesuturile moi, face posibila alunecarea suprafetelor articulare. El este lipsit de retea propie de vascularizatie si de inervatie.

Celulele cartilajului (analoage fibroblastilor) se mai numesc condrocite. Ele sintetizeaza colagen si proteoglicanii (si se sintetizeaza in matricea structurala lacunara).

In functie de cantitatea substantei extracelulare si abundentei fibrei de colagen si elastice, se deosebesc 3 tipuri principale de cartilaj:

-hialin - acopera suprafata articulara a oaselor. Cartilajul articular are un metabolism activ. In toate celalalte localizari (cu exceptia suprafetei articulare cartilajul hialin este acoperit de un strat de tesut conjunctiv dens numit pericondrium care-i asigura cresterea).

Cresterea se poate realiza in 2 forme:

*interstitial

*apozitional.

Degenerarea cartilajului hialin apare odata cu marirea de volum care determina moartea condrocitelor si se incheie cu apaaritia calcifierii in matrice.

Acest proces poate sa apara mai devreme, in conditiile in care patrund vase sangvine, care fac posibila osificarea cartilajului (de obicei post-traumatic), rezultand limitare de mobilitate.

-elastic nu se osifica niciodata si e bogat in fibre elastice (exemplu: pavilionul urechii).

-fibrocartilaginos intalnit la:

*locul de fixare a unor tendoane pe os

*in meniscurile intraarticulare

*in discurile intervertebrale

Fibrocartilajul nu are pericondrium (nu creste).

b.tesutul osos tesuturile vin cu o matrice de colagen impregnata cu saruri minerale, in special fosfat de calciu.

Rol in functia de sustinere a organismului, in protectia unor organe si in homeostazia minerala. Osul e supus permanent unui proces continuu de resorbtie si refacere (turnover-ul fiind de 20% la adult si 100% la copii).

Structura:

*celule

*matrice osoasa substanta fundamentala

*fibre conjunctive si cristale minerale (dau rezistensa osoasa).

Osteoblastii celule tinere ce se gasesc la suprafata tesutului osos. Au o viata scurta, aproximativ 15 zile. Sintetizeaza elementele esentiale (colagen+protoglicanii). Ei nu formeaza un os, ci osteoidul, precursorul osului. Transformarea osteoidului in os dureaza foarte mult.

Osteoblastul in perioada activa secreta o mare cantitate de fosfaza alcalina (demonstreaza activitatea osteoblastica).

Osteocitele sunt celule mature incapsulate in os mineralizat. Sunt considerate inactive, dar in anumite conditii (de stimulare cu parathormon), cand exista hipocalcemie, ele produc osteoliza utila refacerii nivelului calcemiei.

Osteoclastii celule foarte mari, ramificate, la nivelullor avand loc resorbtia osoasa si demineralizarea colagenazei si fosfazei acide.

Caracteristicile osului sunt duritatea si rezistenta.

Orientarea fibrelor de colagen se face pe directii date de solicitarea mecanica. Osul este de 2 tipuri:

*compact

*spongios.

Osteogeneza reprezinta procesul de formare a osului, se produce:

*osificare membranara (desmala) se bazeaza pe nucleul de osificare (specifica capului).

*osificare condrala (intracartilaginoasa) se bazeaza pe centrii de osificare:

Ø     centri primari de osificare

Ø     centri secundari (cu topografie epifizara).

Intre procesele de liza si sinteza de os pot aparea dezechilibre.

Osteogeneza este influentata de factori hormonali si vitamine:

-vitamina D influenteaza metabolismul fosfocalciului

-vitamina C formarea echilibrului intre activitatea osteoblastilor si osteoclastilor

-parathormonul stimuleaza resorbtia osoasa

-calcitocina inhiba resorbtia osoasa

-STH-ul stimuleaza cresterea (in lungime) a osului

-hormonii sexuali induc osificarea cartilajului de crestere oprind dezvoltarea in lungime a osului.

Metabolismul fosfocalcic responsabil de structura si rezistenta osului si se afla sub controlul urmatorilor factori:

-parathormon

-calcitocina

-vitamina D

Receptorii: intestin, la nivelul rinichiului, nivelul osului controland eliminarile si fixarea calciului si fosforului.