eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihiatrie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie

Triptofanul, depresia, sindromul maniaco.depresiv si anxietatea


Triptofanul, depresia, sindromul maniaco.depresiv si anxietatea
Triptofanul este un precursor direct al serotoninei. Spre deosebire de ceea ce am zut ca se intimpla in cazul tirozinei, enzima insarcinata sa transforme triptofanul in serotonina (triptofan hidroxilaza) este rareori saturata si isi poate deci continua activitatea chiar si atunci cind luam doze consistente de triptofan.
Intrucit serotonina este implicata in anumite forme de depresie, ne putem imagina ca, teoretic, doze mari de triptofan ar putea fi eficiente in tratarea tulburarilor asociate anxietatii, impulsivitatii, iriilitatii, agresivitatii, atractiei pentru zahar, tendintei de dependenta si, uneori, comportamentelor sinucigase. S-au desfasurat mai multe studii, cu rezultate contrastante. Cel mai lung dintre ele s-a derulat pe parcursul a 12 saptamini, de-a lungul carora au fost tinute sub obsertie circa 30 de persoane Bolnavii sufereau de forme usoare de depresie. Eficacitatea triptofanului a fost testata in atie cu un placebo, cu amitriptilina (Elavili, Laroxili)

antidepresiv care inhiba recaptarea noradrenalinei

si cu un amestec de amitriptilina/ triptofan. Doza zilnica de triptofan a fost de 3 000 mg. Tratamentul cu triptofan s-a dovedit simtitor mai bun decit cel cu placebo si echilent cu amitriptilina. In plus, triptofanul nu a avut efectele secundare nedorite ale unui antidepresiv ca amitriptilina. Acest studiu ne face sa credem ca triptofanul este un tratament predilect pentru depresiile usoare. Rezultatele sale au fost confirmate de alte studii, in care eficacitatea triptofanului a fost ata cu aceea a imipraminei80, 81, 82, 83, 84' 8S, amitripti-linei sau mianserinei . In toate aceste studii, triptofanul nu s-a dovedit, desigur, superior medicamentelor traditionale, dar a facut meci egal cu ele, fara efecte secundare importante ! Alte studii sugereaza ca triptofanul este eficace in cazurile de depresie bipolara (sindrom maniaco-depresiv). De exemplu, in cadrul unei experiente s-au administrat 9-l0 g de triptofan unui numar de 16 depresivi unipolari (sindrom depresiv) si, respectiv, 8 maniaco-depresivi. Dintre cei 16 bolnavi ai primului grup, doar unul a fost influentat pozitiv de tratament. In schimb, 5 din cei 8 bolnavi maniaco-depresivi au raspuns pozitiv la suplimentele de triptofan, iar la 3 din 5 boala a revenit atunci cind li s-a administrat un placebo. Stiind ca antidepresivele traditionale sint eficiente in 40 % din cazuri, scorul realizat de triptofan in acest studiu este foarte incurajator Alte studii au confirmat ulterior rezultatele89' 90.
Tinind seama de relatia dintre serotonina scazuta si comportamentul agresiv, s-a incercat eluarea efectului triptofanului asupra acestui aspect al personalitatii. S-au administrat suplimente si un placebo la 12 schizofrenici deosebit de agresivi (era vorba de ucigasi!), asupra carora neurolepticele nu aveau nici un efect. Triptofanul a produs o diminuare foarte neta a incidentelor, atit in cazul agresiunilor verbale cit si al celor fizice9'. Cum agresivitatea este insotita deseori de o anxietate accentuata, aceasta experienta ne face sa presupunem ca triptofanul actioneaza asupra aspectului A anxietate A al depresiei
Triptofanul pare sa aiba efect in doze de 3-6 g pe zi. Dar aceste doze ar trebui repartizate pe tot parcursul zilei, contrar recomandarilor pe care le-am facut pentru somn. intr-ader, admi-nistrind o doza unica de 6 g, asistam la o revenire a triptofanului in plasma la nivelul normal dupa 12 ore9'. Dar atunci cind frac-tionam dozele (de 3 ori cite 2 g), nivelul triptofanului ramine ridicat In acest caz, triptofanul poate fi administrat in timpul meselor, chiar daca ele comporta proteine : tinind cont de doza zilnica totala, sint putine sanse de perturbare a parcursului acestui aminoacid catre creier.
Tinind seama de dificultatea accesului la triptofan si de con-traindicatiile respective, obsertiile facute mai sus pentru nicotinamida si litiu, in legatura cu tulburarile de somn, se aplica si aici.

LITIUL SI SINDROMUL MANIACO-DEPRESIV
Aparitia litiului in tratamentul depresiilor unipolare si bipolare se datoreaza lucrarilor psihiatrului australian John Cade. In ciuda eficacitatii sale, litiul nu a reusit sa se impuna ca tratament de predilectie al acestor tulburari psihiatrice, probabil pentru ca acest metal nu poate face obiectul unui brevet pentru companiile farmaceutice, fiind deci infinit mai putin renil decit alte medicamente, cum ar fi inhibitorii monoamin-oxidazei, trici-clicele sau inhibitorii de recaptare a serotoninei. Litiul este indeosebi eficace in tratarea episoadelor maniaco-depresive Multa vreme, mecanismul lui de actiune a ramas necunoscut. Recent, citi cercetatori de la societatea Merck Sharp & Dohme au demonstrat ca litiul interactioneaza cu o enzima a creierului (inozitol-monofosfataza), blocind un mecanism de reciclare a inozitolului. Inozitolul, un mesager celular, afecteaza gradul de reactie a celulelor nervoase; o reciclare rapida a inozitolului creste raspunsul acestor celule la stimulii externi, ceea ce explica schimbarile de dispozitie obserte la maniaco-depresivi Litiul se afla in vinzare libera numai ca oligodoza.


MELATONINA SI SAD

Calitatile proprii melatoninei permit tratarea unui tip de depresie foarte obisnuit in perioada de iarna. La anumite persoane sensibile, in acest anotimp se produce un decalaj intre ritmul social (munca/odihna) si ritmul biologic intern. Zorii zilei apa-rind mai tirziu iarna, secretia de melatonina ramine ridicata in momentul cind ar trebui sa descreasca, fapt pe care organismul il interpreteaza ca pe o prelungire a starii de odihna. Pe termen lung, acest decalaj poate antrena o stare depresi (dezordine afecti sezoniera sau SAD).
Rezultate excelente se obtin prin expunerea acestor persoane la o lumina puternica in primele ore ale diminetii (intre orele 6 si 8), ceea ce face sa coboare nivelul melatoninei si amelioreaza starea pacientilor
Administrarea de comprimate de melatonina la culcare poate da un rezultat asemanator.

ACIDUL FOLIC Sl DEPRESIA
O alimentatie saraca in folati (mai ales ca urmare a folosirii de medicamente sau de contraceptive) poate provoca depresia Acest efect se datoreaza interventiei reactiilor de metilare nece-sare sintezei neurotransmitatorilor. Ele depind de vitaminele B., B9, BJ2 si de metionina, un aminoacid.
VITAMINA B12, MANIA Sl DEPRESIAIn foarte multe ocazii, s-a putut sili o legatura intre o tulburare de comportament, numita manie, si o carenta de vitamina g 99, 100 Jn sua, medicii sint astazi sfatuiti sa practice sistematic o dozare a acesteA vitamine in cazul tulburarilor neuropsi-hiatrice, mai ales la adolescenti si la persoanele de peste 65 de ani. Numerosi cercetatori le recomanda medicilor sa controleze nivelul de vitamina B 2, in cazurile de tulburare neuropsihiatrica evidenta.
Depresiile insotite de o carenta de vitamina B]2 raspund extraordinar la aceste suplimente. Este posibil ca, prin acest simplu dozaj de control, urmat de administrare de suplimente, sa se evite tratamente medicamentoase scumpe, adesea ineficiente si uneori periculoase.


COLINA Sl MANIA

Suplimentele de colina au agrat, in anumite cazuri, simptomele depresive. In schimb, colina si fosfatidil-colina par sa amelioreze intr-ader starea celor ce sufera de manie. In cadrul unui studiu, s-au administrat suplimente de fosfatidil-colina (15-30 g de fosfatidil-colina de 90 %) unui numar de patru pacienti. Doi dintre ei au primit si litiu, ceilalti doi au primit litiu si un medicament. Starea s-a ameliorat la toti cei patru, dar dupa incetarea administrarii de suplimente, simptomele au reaparut

Colina (1-l,5 g pe zi) sau fosfatidil-colina (10-l5 g) pot fi de ajutor in controlarea acestui tip de simptome.



Alte materiale medicale despre: Psihiatrie

S-a demonstrat cA ingestia repetatA a unor cantitAti de alcool in cursul primelor luni de sarcinA duce la aparitia unor trAsAturi dis-morflce si [...]
Se defineste prin: 1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore; 2) scaune de consistenta crescuta; 3) evacuari incomplete, A [...]
Sindromul hipoton se caracterizeaza prin diminuarea, de obicei marcata, a tonusului si a activitatii musculare spontane si voluntare, realizand [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihiatrie

Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile