Aspecte generale
Fiecare epoca are specificul ei, o anumita marca psihologica. in fiecare epoca se produc schimbari sociale (modernizari, schimbari de atitudini si comportament, aparitia unor idei si institutii noi etc.) care influenteaza in mod direct viata membrilor societatii, obligandu-i sa se adapteze factorilor de schimbare sau factorilor de progres. Adesea confruntarea brusca, brutala, a populatiei cu aceste schimbari, care obliga la adaptare, prin asimilarea factorilor de noutate implica o renuntare la vechile habitudini, conduite, activitati, mod de gandire, stil de viata, relatii interumane. Toate acestea vor genera reactii din partea grupelor sociale, iar in ul organizarii si functionarii institutiilor sociale, crize. Ele au, de regula, un efect negativ asupra vietii psihice, a conduitelor si relatiilor interumane ale grupurilor sociale.In mod egal, factorii de stagnare, opusi celor de progres, pot duce, in timp, la o stare de imobilism psihosocial, si ulterior, la o regresiune psihosociala, manifestata, ca si in cazul de mai sus, prin modificari in conduitele si actiunile grupurilor umane, ale mentalitatilor, in sfera emotional-afecti etc.
Aceste crize psihosociale, fie ca sunt crize de stagnare, fie ca sunt crize de progres sau dezvoltare, vor avea doua aspecte : crize de structura si crize de adaptare (L. Bauer, R. Lewinsohn, A. Siegfried, F. Nilti, C. Radulescu-Motru, P.R Negulescu, R Andrei, J. Barus-Michel, F. Ginst-Desprairies, L. Ridel).
Schimbarile pot duce la tulburarea "ordinii sociale", dupa cum, in egala masura, si stagnarea poate duce la "uzura" si delorizarea acesteia.In societatea actuala, aceste crize de schimbare sunt deosebit de acute. Viata omului modern este dominata de "randament si profit" antrenand o "competitie a intereselor" care suprasolicita viata emotionala, capacitatile de adaptare, conduitele, actiunile, modul de a gandi al oamenilor. La acestea se adauga "dizolrea individului" in "masele aglutinante" : fapte care produc importante mutatii in ul sanatatii mintale. intre individ, mase si mediul social intervin conflicte deosebit de grave. Civilizatia, stiinta, tehnologia, comunicatiile, noile structuri si institutii sociale depasesc capacitatea de adaptare a indivizilor care le percep nu ca pe niste "surse de confort", ci ca pe niste "pericole" orientate impotri lor. Aceasta evolutie, in special de ordin tehnologic, a lumii, extrem de rapida si de complexa, este perceputa ca o amenintare de catre masele de indivizi, ca pe o presiune continua (K. Jaspers, R. Oppenheimer, C.G. Jung).
In aceste conditii apar boli ale civilizatiei cu caracter de masa, in care recunoastem manifestarile care, inaintea epocii revolutiei tehnologice, erau cunoscute sub numele de psihoze colective. intre vechile epidemii psihotice colective si bolile civilizatiei moderne deosebirea nu este decat formala. Ele au aceeasi semnificatie, aceleasi mecanisme, aceeasi dinamica.
Toate acestea vor afecta direct sau indirect starea de sanatate mintala, fie ca este vorba de o lume relativ fixa, in care presiunea sociala este limitata la faptele de experienta individuala, fie ca este vorba de o societate in evolutie sau in revolutie in care asistam la o multiplicare a acestor constrangeri din toate directiile, exercitate asupra intregului grup de indivizi.
Consecintele acestor factori morbigenetici pentru sanatatea mintala a grupelor sociale este sistematizata de Y. Pelicier in urmatoarele aspecte :
a) Efortul de adaptare la care sunt supusi individul sau grupurile sociale da nastere la tensiuni, angoase si frustrari carora le cade victima categoria cea mai fragila a populatiei (copin, adolescentii, batranii, somerii, emigrantii, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc).
b) O societate moderna, cu cat este mai bine organizata, cu atat este mai putin toleranta tata de bolnavii psihic si de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri riguroase, organismele de asistenta ale acestora au un caracter represiv, iar morbiditatea este in continua crestere.
c) Progresul material face ca, in mod paradoxal, individul sa fie mai vulnerabil la suferintele morale si mai putin dispus sa le suporte. in felul acesta, evolutia sociala, antrena dupa ea o crestere a vulnerabilitatii psihiatrice.

Factorii de morbigeneza

Dupa cum rezulta din cele de mai sus, presiunea sociala are un caracter global si se exercita asupra tuturor categoriilor de indivizi care intra in grupurile sociale, indiferent de statutul acestora.
Generalizarea "crizei" antrena o schimbare sociala, sufleteasca si morala profunda in institutiile traditionale, in relatiile interpersonale, dar mai ales se produce o importanta si profunda schimbare a oamenilor. Acest aspect al "crizei sociale" pune o dubla problema : cea a efectelor imediate si cea a consecintelor la distanta. Referitor la aceasta, F. Nitti scria in 1938 urmatoarele : "Secolele al XVIII-lea si al XlX-lea au fost secole mari, in cursul carora omenirea a realizat cele mai mari progrese, atat in domeniul gandirii, cat si in acela al stiintei si al ordinii publice. Secolul XX s-a nascut in sange si, peste imensa distrugere de vieti si de averi omenesti, ameninta sa surpe chiar temeliile ordinii morale, pe care se ridica civilizatia". Ceea ce a urmat si modul in care au evoluat evenimentele in secolul XX, reprezinta o confirmare a acestor previziuni sumbre ale istoriei.
Y. Pelicier face o sinteza a principalelor caracteristici care conureaza viata moderna din punct de vedere psihosocial, scotand in evidenta modificarile produse de acesti "factori morbigenetici" asupra societatii si a grupurilor umane. Le vom prezenta in continuare.

1. Cresterea conditionarii sociale
Lumea actuala se caracterizeaza printr-o crestere a conditionarii sociale asupra vietii individuale. Manifestarile vietii colective sunt tot mai numeroase, mai diverse, mai imperioase, amenintand si acaparand in totalitate viata personala (A. Barrere). Asistam la un fenomen de socializare rapida, progresi, globala, cu repercusiuni multiple asupra institutiilor sociale, asupra vietii individuale, a modului de a gandi si a conduitelor umane, manifestat prin urmatoarele : centralizare, impenetrabilitate si rigiditate a regulilor impuse de puterea politica, absenta responsabilitatii, dependenta de servicii, lipsa de contacte emotionale directe etc.
Relatiile interpersonale si cele cu institutiile statului sunt pur formale si bazate pe interese materiale, concurentiale, reduse la "nevoi pulsionalc". R Ricoeur denumeste acest fenomen "bulimia dorintelor", iar R Raynaud il considera un nou "hedonism". Indivizii, sub influenta incitatiilor publicitare, sunt antrenati intr-un circuit al unei agitatii continue reprezentat prin circuitul "dorinta-imprumut-cheltuiala-cumparare-risipa". Aceasta duce, in scurt timp, la insatisfactii, frustrari, coruptie, cresterea delincventei juvenile (H. Bloch si A. Niedcrhoffer).
Consecintele acestui fenomen de "deposedare al individului" cu caracter alienanl vor saraci persoana umana din punct de vedere etic si individual, ii vor reduce initiati, gandirea autonoma, responsabilitatea actiunilor. Rezultatul acestor multiple schimbari ale omului fi reprezentat prin ceea ce Van den Berg a numit "adultii infantilizati", o veriila stare de regresiune psihosociala a individului, a carui semi-maturitate il transforma intr-o fiinta manipulabila de catre stat si puterea politica, ducand treptat la o totala depersonalizare a sa (A. Barrere).

2. Civilizatia imaginii publice

Corelata direct cu civilizatia materiala, cu dezvoltarea tehnologiei, cultura contemporana este o civilizatie a imaginii. Prin intermediul mass-media (TV, cinema, radio, presa, reclame, publicitate etc.) toate mediile sociale sufera o presiune indanta a "masificarii sociale" (G. Cohen-Seat si P. Fougeyrallas). Omul modern devine un "locuitor al unei ste iconosfere", veriil mediu de experienta impus de informatia vizuala. Asistam, in felul acesta, la o trecere extrem de rapida de la ordinea verbala la ordinea vizuala. Consecintele psihosociale si psihopatologice ale acestui fenomen sunt urmatoarele:
a) Omogenizarea culturala prin presiunea mass-media, care duce la o uniformizare a constiintelor, realizand false legaturi comunitare si o pseudosolidaritate umana prin similitudine.
b) Desi puternic colectivizat, omul se simti izolat emotional-afectiv, victima a puterii de sugestie a imaginilor. Actiunea repetata a audio-vizualujui sfarsi printr-o adeziune automata, inconstienta si involuntara, de tipul unei comunicari empatice. Omul inceta sa mai gandeasca singur, acceptand si asteptand ceea ce i se ofera din partea mass-media.
c) Imagologia persoanei umane domina aspectul formal-extern al acesteia, sfarsind prin a o reduce exclusiv la aceasta. Ea este autentica, dar ireala, intrucat anuleaza sau reprima identitatea interioara de fond a individului. Asistam la o rasturnare lorica a tipurilor umane: eroii sunt inlocuiti de celebritati, vedete, staruri, idoli; literatura de publicatiile informative-publicitare (digests); idealurile de clisee. Peisajul social se transforma intr-o lume de iluzii.
d) in locul culturii superioare, care culti lorile autentice, se instaura cultura de masa, o cultura simplificata, vida de continut, lipsita de gust, de loare, supusa fluctuatiilor modei. Aceasta subcultura superficiala si exaltata genera neliniste, angoasa, nevroza colecti. Cultura de masa proa miscarea, agitatia, trepidatiile, suspansul, atacurile, violenta, sexualitatea libera, descarcarea pulsionala primara in absenta oricarei cenzuri. Ea genera angoase, fobii, conduite violente, acte delictuale. In ul gandirii colective se noteaza proliferarea pseudo-stiintelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, intr-o maniera de tipul contagiunii psihice, intreaga opinie publica. Este cultit interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudodescoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic cu angoasa, pe care cauta sa o evite intr-o maniera sublimata, tocmai apeland la aceste domenii "explicative" ale "pseudostiintelor". in sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o sta panorama onirica care cuprinde intreaga societate si careia nu i se poate sustrage nimeni.
e) Expansiunea nevoilor culturale generata de "cultura de masa" este favorizata de doua grupe de factori:
- prelungirea duratei de scolarizare si complexitatea formarii profesionale ;

- dezvoltarea distractiilor, a divertismentului.

Civilizatia distractiilor, a petrecerii "timpului liber", a "distractiilor libere" sau "divertismentului" este un produs cultural al civilizatiei moderne (Joffre-Dumazcdicr). Distractiile sunt expresia unei "arheocivilizatii", o intoarcere la formele anterioare, ancestrale, de viata naturala, de descarcare pulsionara primara, necenzurata de lorile culturale, morale si spirituale.

3. Omul manipulat
Caracteristica omului modern, a omului care traieste intr-o societate framantata de schimbari generatoare de "crize" ale lorilor morale, sociale, culturale, spirituale si religioase, este aceea de a fi manipulat.
Omul manipulat este omul supus actiunilor proandei (J. Ellul). in mijlocul schimbarilor rapide la care nu se mai poate adapta, pe care nu le poate evita, care-l asimileaza si-l reprima, omul devine un "obiect manipulat" de proanda. Acest fapt este posibil prin dizolrea persoanei in masa de indivizi, prin anularea identitatii, care-l transforma intr-o fiinta "subumana", atribuindu-i identitatea grupului.
Dizolt in masa, individul este adoptat de grupul social respectiv, cu care se identifica, si renunta in mod inconstient si involuntar la identitatea sa. El este dependent de grup si se simte in siguranta in interiorul acestuia; mai mult chiar, are iluzia unei "autoafirmari". De fapt, fiind dizolt in grupul respectiv, el nu-l mai poate parasi, pentru ca s-ar pierde, devenind vulnerabil prin lipsa de sens.
Omul manipulat de mijloacele de proanda in masa este superficial, pierde capacitatea de aprofundare, de reflectie, de a judeca in mod independent. El simte, actioneaza si gandeste dupa "sabloanele" care-i sunt impuse si pe care le accepta in mod neconditionat.
Caracteristicile personalitatii omului manipulat sunt urmatoarele (J. Ellul):
a) Este un om gol pe dinauntru. O fiinta exclusiv exterioara, disponibila oricaror solicitari, singur si izolat emotional-afcctiv, dependent de ideologiile colective.
b) Este un om minimalizat din punct de vedere loric, necreator, ce se identifica cu temele proandei ideologice, un automat.
c) Este o fiinta angoasata si culpabilizata prin presiunile la care este supus, prin tensiunea in care este obligat sa traiasca, prin lipsa de ideal.

4. Omul si tehnica
Aceasta reprezinta tema centrala a societatii industrializate. Civilizatia tehnicista exercita o tripla influenta asupra membrilor societatii: fiziologica, psihologica si sociala (G. Friedmann, R. Aron).
Societatile industriale construiesc un nou mediu uman, care transforma conditiile de existenta ale omului, patrund in toate sectoarele vietii sale, genereaza o multitudine de factori suprasolicitanti noi, interpun un "ecran" artificial intre om si mediul natural.
Care sunt efectele alienante ale muncii legate de dezvoltarea tehnicii? - se intreaba G. Friedmann. Acestea sunt urmatoarele :
- munca este depersonalizata;

- sarcinile sunt fragmentate;

- munca este lipsita de orice fel de participare;
- activitatea este perceputa ca o pedeapsa, lipsita de profit si satisfactii, pe care omul insa o compensa prin distractii, jocuri, divertisment, alcool etc.;
- munca devine astfel o sursa de nemultumiri, conflicte, insatisfactii, sentimentul frustrarii economice, limitare;
- nelinistea data de nesiguranta locului de munca, concurenta, depasirea pregatirii profesionale etc.

5. Omul si conditiile de habitat

P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniaza faptul ca nevoile de habitat ale omului sunt fiziologice, psihologice si sociale.In societatea actuala criza de locuinte de manifesta in contextul crizei generale. Accelerarea urbanizarii si explozia demografica ridica probleme deosebit de serioase. In sensul acesta se au in vedere urmatoarele situatii morbigenetice:

a) locuinta supraaglomerata care genereaza conflicte ;

b) locuinta de tranzit care genereaza sentimentul de insecuritate si instrainare al persoanei in raport cu resedinta sa, impresia de artificial, de inautentic;
c) promiscuitatea locuintelor supraaglomerate cauzeaza surmenajul psihosenzorial, conflicte, tensiuni, angoasa, tulburari nevrotice, conduite deviante sau delictuale, violenta.

6. Delorizarea persoanei

Ce deveni in final persoana umana aflata in aceste conditii de viata socioculturala, economica, morala?
J. Folliet descrie un veriil sindrom de degradare a personalitatii umane caracterizat prin urmatoarele aspecte:
a) golirea interioara a persoanei, slabirea acesteia, dependenta si pasivitate;
b) discontinuitatea constiintelor, a responsabilitatii, imaturitate si regresiune;
c) caracterul superficial al emotiilor si sentimentelor, epuizare, pierderea capacitatii creatoare, a initiativei;
d) slabirea sentimentelor altruiste, de compasiune, mila si solidaritate afecti;
e) inchiderea in sine egocentrica, cultirea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.;
f) transformata intr-un "automat uman", persoana deveni usor manipulabila, sugestibila, sensibila la efectele proandei, ale mass-media, pierzandu-si identitatea si loarea.