URETRITA, CISTITA Sl PIELONEFRITA
ETIOLOGIE Escherichia
coli este cauza a 80% din ITU; urmatoarele ca frecnta sint Proieus, Klebsiella, Enterobacter, Serralia. Pseudomonas si Enierococcus. Slaphylococcus saprophyticus produce
cistita la femei tinere. Izolarea.?, aureusim
urina impune instigatii suplimentare pentru depistarea bacteriemiei asociate. Specii de Candida colonizeaza urina la pacientii catcle-rizali si la diabetici. Patogenii din
infectiile asociate catelcrului sint E. coli, Pseudomonas. Serralia. Proieus si Klebsiella. Patogenii uretritei sint Chla-mydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae si virusul
herpes simplex.
PATOGENIE Bacteriile patrund in urelra in mod obisnuit sterila si ascensio-neaza in tractul urinar. Factorii de risc sint
sexul feminin, activitatea sexuala, sarcina, obstructia, disfunctia calasi refluxul courctcral.
EPIDEMIOLOGIE ITU sint asociate caleterului (nosocomiale) si neasociatc catetcrului (comunitare). Bacleriuria asimptomatica este frecnta la femei intre 20 si 50 de ani si la virstnici de ambe sexe, dar este rara la barbati mai tineri de 50 de ani. La femei, activitatea
sexuala este asociata cu rate crescute de infectie acula simptomatica. Intre 10 si 15% dintre pacientii spitalizati, cateterizati, dezvolta ITU, cu o rata de 3 -5%/zi de catelcrizare.
MANIFESTARI CLINICE Bactcriuria poate II asimptomatica. Disuria. po-lakiuria, senzatia de niictiune imperioasa si durerile supnipubienc, semnaleaza cisina. Numai 60 70% dintre femeile cu disurie acuta au bacteriurie semnificativa;
uretrita datorata unor patogeni cu
transmitere sexuala, de cx. N. go-norrhoeae sau C. trachomatis, poate fi responsabila de acest simptom. O treime dinte persoanele cu bacteriurie semnificativa si simpiome de cistita. au si pielonefrita subclinica. Pielonefrita acuta poate produce febra, dureri in liane,
greata sau
voma si disurie.
DIAGNOSTIC Cuantificarea si identificarea bacteriilor din urina sini metode diagnostice vitale in ITU. Urina emisa curat, cu 10"' microorganisme/ml, aspirat suprapubian cu bacterii prezente sau urina prin cateter cu 10- microorganisme/ml. indica prezenta infectiei. De asemeni, un numar mai mic de E. coli, Klebsiella. Proteus sau S. saprophylicus la femei simptomatice, eu piurie. indica infectie. Este importanta examinarea microscopica in coloratie Gram a urinei necentrifugate. inainte de initierea tratamentului, se va dodi prezenta bacteriurici asimptomatice la doua examinari. Se vor evalua urologic toti barbatii si orice pacienti cu boala obstrucliva si infectie neasociata catelerului. Bactcriuria cu cilindri leucocitari poate sugera pielonefrita.
TRATAMENTCistita acuta necomplicata la femei in afara sarcinii se trateaza cu doza unica de irimethoprim-sulfamethoxazol (TMP-SMX, 4 lete de o doza) sau o chinolona sau cu TMP-SMX (I leta de doza dubla bid timp de 3 zile). In alte cazuri, se administreaza 7-l0 zile de tratament antibiotic (de ex. TMP-SMX, I leta de doza dubla). Uretrita acuta la femei se va trata functie de patogenul suspectat, deex. cu doxyciclina (100 mg bid timp de 7 zile) pentru C. trachomatis. Pielonefrita necomplicata necesita 14 zile de tratament cu un antibiotic, de exemplu TMP-SMX (160/800 mg bid). trimethoprim. o fluorochinolona, un aminoglicozid sau o cefalosporina. Pacientii cu pielonefrita in forme foarte acute vor primi tratament intranos pina la deferscenta. ITU complicate necesita antibiotice cu spectru larg pentru a acoperi patogenii rezistenti, deex. ccftriaxona Igql2h. Bacteriuria asimptomatica confirmata impune un tratament de 7 zile cu un antibiotic oral la care agentul patogen izolat este sensibil. Bactcriuria recurenta, simptomatica, justifica profilaxia, de exemplu cu nitrofurantoin (50 mg zilnic sau de trei ori pe saptamina).
PROSTATITA
ETIOLOGIE Patogenii urinari gram-negativi pot produce si prostalita bac-teriana. Cazurile asociate cateterului implica bacili gram-negativi nosocomiali sau enterococi. E. coli, Klebsiella si Proteus pot si ei produce prostalita cronica. Rolul Ureaplasmei urealyticum si al C. trachomatis este neconfirmal.
MANIFESTARI CLINICE Prostalita acuta se prezinta cu febra, frisoane. disurie si sensibilitate marcata a prostatei. Prostatita cronica poale evolua cu dureri dorsale inferioare, discomfort pcrincal sau lestieular, disurie si obstructie urinara. La examinare, proslala esie normala.
DIAGNOSTIC Uroculturile identifica de obicei agentul patogen. Se va evita
masajul proslatic viguros
TRATAMENT Pentru prostalita acula produsa de patogeni gram-negativi. se administreaza TMP-SMX intranos (I60mg '800 mg bid). o cefalosporina, o fluorochinolona sau un aminoglicozid; pentru
infectiile acute produse de 5. atircus. se administreaza nafeillin (l 2 g q4h) "sau o cefalosporina. Pentru prostatita asociata catelerului. se foloseste o fluorochinolona sau o cefalosporina de generatia a treia pina se defineste o infectie monobacteriana. Tratamentul prostalitci cronice se face cel putin 12 saptamini cu TMP-SMX (I leta dubla doza bid) sau cu o fluorochinolona (de ex. ciprolloxacin. 500 mg bid).
