Simptome. Aderul gol-golut este ca toti copin g. Plansul este normal. E singurul mijloc de comunicare pentru un bebelus. Adultii g cand sunt suparati sau, ocazional, daca se simt foarte miscati de ce, dar bebelusii g cand le este foame, sete, prea cald, cand au facut pe ei, cand se simt singuri sau dintr-o suta de alte motive. Tinerii parinti, in special, cred ca lacrimile sunt un semn ca bebelusul lor se simte foarte rau, deoarece stiu ca ei insisi ar ge numai daca lucrurile ar sta cu aderat rau. Dar nu este neaparat asa. Cea mai marc parte a acestui modul se ocupa numai de sul sugarilor. Copin mai mari care g trebuie tratati in acelasi fel ca adultii. Probabil ca ce e foarte in neregula, iar copin destul de mari ca sa vorbeasca vor fi capabili sa explice care este problema. Copilul mare care ge fara vreun motiv vizibil si care este in permanenta letargic si trist poate suferi de o forma clinica de depresie, si atunci ar trebui neaparat sa cereti sfatul unui medic.
Cu toate acestea, e clar ca unii
sugari g mai mult decat altii. Plang si g si g si, cand credeti ca nu mai pot avea energie sa ga, se pun din nou pe s. Ca bebelus, fiul meu era una dintre creaturile cele mai demne de mila, si asta pana la rsta de sapte luni. Apoi, pe masura ce a intat sa mearga, lacrimile au disparut si nu au mai reaparut decat rareori. De aceea sotia mea si cu mine stim bine ce trebuie sa suporte parintii copiilor care g intruna. a
Pe tema copiilor gaciosi s-au scris carti intregi, iar un modul dintr-o sectiune ca aceasta nu putea atinge decat chestiunile de suprafata ale problemei. Realitatea este ca unii sugari sunt pur si simplu mai placizi decat altii, iar masura in care g riaza la fel de mult ca aceea in care adultii vorbesc.
Parintii devin de obicei specialisti in obserrea diferitelor nuante care apar in sul copilului lor, cu toate ca pentru alte persoane sul unui
sugar seamana foarte mult cu al oricarui altul. Multe mame pot distinge intre sul care spune AMi-e foameA si cel care spune AMa simt singurA. Parintii duc adesea
sugarul la doctor spunand: AStiu ca este ce in neregula dupa felul in care geA, iar un doctor intelept tine cont de acest lucru.
Parintii unui copil care ge se simt adesea vinoti, crezand ca fac ce gresit. Faptul ca nu puteti calma copilul inrautateste aceasta senzatie. La urma urmelor, poate fi incredibil de dificil sa stim ce a provocat lacrimile, mai ales ca adesea nu exista o cauza simpla.
Cel mai frecvent, parintii nou-nascutilor se simt vulnerabili. Aceasta senzatie de vina si incompetenta este adesea accentuata de noptile nedormite. Primele saptamani si luni ca parinte pot induce o stare de deprimare chiar si celor mai dedicati, iubitori, grijulii si competenti parinti.
Perioada in care se concentreaza sul este cea a primelor 12 saptamani de viata. Studiile au aratat ca la rsta de sase saptamani un sfert dintre sugari g mai mult de trei ore pe zi. Interesant este ca aceasta descoperire se dovedeste labila in toata lumea. Nu este restransa doar la culturile occidentale si s-ar putea sa reprezinte normalitatea pentru intreaga omenire.
Cea mai rea parte a zilei este intre ora sase scara si miezul noptii, aproape jumatate din timpul de s fiind concentrat in acest interl. Cercetarile recente au aratat ca la rsta de trei luni doua ore de s pe zi reprezinta ce tipic, in vreme ce trei ore pe zi este, de fapt, ce foarte frecvent. Vestea cea buna c ca situatia se imbunatateste cand copilul atinge rsta de un an, iar pentru multi bebelusi chiar mai devreme.
Cauzele sului persistent. Daca toti copin g, este perfect posibil ca cei mai gaciosi sa reprezinte, de fapt, unul dintre capetele spectrului normal. La urma urmei, unii bebelusi sunt mai mari - sau au nasuri mai mari, sau mai mult par, sau te miri ce altce.
Orice atribut uman am lua, cine il avea la modul extrem, iar sul poate fi unul dintre exemple. Cu alte cuvinte, este posibil ca gaciosii sa ga nu din vreo cauza anume, ci din cauza ca asta e ceea ce fac ei. Desi ideea poate fi linistitoare, e de asemenea important sa incercati sa lamuriti, pe cat posibil, de ce ge copilul dumneavoastra, intelegand insa ca s-ar putea sa nu gasiti un raspuns.
Multi au considerat ca bebelusii gaciosi apartin mai ales mamelor anxioase, tensionate, mai putin competente, dar nu exista nici un fel de doda in acest sens. Este de inteles ca mamele cu copii care g in permanenta pot deveni mai tensionate si mai anxioase, dar acesta e un efect al copilului -gacios, nu cauza lacrimilor acestuia.
Totusi, printre posibilele cauze ale sului se numara una sau toate din cele urmatoare: foame, sete, plictiseala, iritatia produsa de scutec, dureri de urechi, iesirea dintilor, dureri de burtica, scutec ud,
oboseala accentuata, probleme de hranire (cum ar fi dificultatea de a prinde sanul), senzatia de prea cald ori de frig,
colici - sau absolut nimic! Asa cum am mai mentionat, unii parinti capata un marc talent de a deosebi un s de altul si pot spune care este cauza probabila dupa sonoritatea sului, desi unii copii nu par sa schimbe mai deloc gama.
Cand sa apelati la un doctor. Daca bebelusul dumneavoastra pare sa nu se simta bine si are un s care suna altfel decat sul lui obisnuit, atunci trebuie sa chemati un doctor fara intarziere. Izbucnirile in s neasteptate ale copiilor care de obicei nu g trebuie de asemenea lamurite, daca nu cum cauza este evidenta.
Bebelusii care g tot timpul pot provoca mari griji, si eu consider ca o parte importanta a sarcinii doctorului este fie sa descopere cauza si s-o trateze, fie sa se asigure ca nu e nimic in neregula, sa-i linisteasca pe parinti si sa le ofere sfaturi. Deci, daca aveti dubii, apelati la un doctor, dar nu simtiti vinoti sau nu ganditi ca a fost o pierdere de timp daca se dovedeste ca nu a existat o cauza serioasa. La urma urmelor, daca parasiti camera de consultatie mai putin ingrijorati decat erati cand ati venit, asta nu poate fi o pierdere de timp pentru nimeni.
Asistentele matcrnale pot oferi sfaturi si instructiuni referitoare la copin gaciosi. De obicei ele au o bogata experienta de consiliere a parintilor, pe care v-o pot impartasi.
Cum puteti ajuta copilul. Cel mai important aspect cand aveti de-a face cu un copil care ge este sa ocupati de cauza, daca o descoperiti. Daca nu puteti lamuri ce se petrece,exista mai multe trucuri pe care parintii le-au intat de-a lungul vremii si care v-ar putea ajuta.
Ridicarea copilului in brate si plimbarea lui pot ajuta mult. Purtarea copiilor in brate in permanenta este foarte fireasca in alte culturi. Un important studiu canadian a aratat ca bebelusii purtati in brate cel putin trei ore zilnic g mai putin decat ceilalti. Purtarea copilului intr-un sac agatat pe piept sau pe spate poate fi un mod simplu de a atinge acest tel si permite in acelasi timp sa vedeti de treburile casei sau de alte activitati.
Desi imi dau seama ca lucrul acesta nu c intotdeauna practic, poate fi un truc foarte eficient si nu exista nici o doda ca ar face vreun rau. Ca in multe alte domenii, cel mai important mesaj pe care-l pot adresa parintilor este sa faca exact ceea ce cred ei ca este bine si sa nu se simta constransi sa-si creasca copilul intr-un fel care li se parc gresit.
Multi parinti au descoperit ca miscarea pare sa-i calmeze pe sugarii care g. Asta poate insemna plimbarea incoace si incolo in carucior, daca nu cum e nevoie sa-l plimbati cu masina. Cand fiica mea era mica se intampla frecvent sa nu o putem calma, asa ca mi-am petrecut multe ore in puterea noptii plimband-o cu masina pe strazile pustii - pustii cu exceptia altor parinti care-si plimbau bebelusii!
Daca, in ciuda tuturor eforturilor dumneavoastra, sul continua si simtiti tot mai disperati, atunci cereti unui prieten, unei rude sau altcui sa ajute. Combinatia de frustrare, ingrijorare si epuizare poate deveni o bomba cu ceas, astfel ca ajutorul cui ofera momentul de respiro de care aveti atata nevoie.
Daca este imposibil sa gasiti pe cine care sa ajute, sunteti singur(a) cu copilul care ge si ati ajuns la capatul puterilor, atunci sfatul meu este simplu.
Puneti copilul jos intr-un loc sigur. Parasiti camera zece minute. Bebelusul nu pati nimic in acest timp. incercati sa linistiti.
Luati o gura de aer curat. Beti o ceasca de
cafea sau de
ceai sau chiar fumati o tigara daca nu puteti fara. incercati sa respirati adanc, lent si controlat. Apoi, cand simtiti ca v-ati linistit, reveniti la copil.
Ei da, aveti un copil gacios cu care trehuie sa petreceti mult timp ca sa-l linistiti, astfel incat casa devine o cocina- si ce-i cu asta? Totul e o chestiune de prioritati. Plansul inceta pana la urma. Si veti face tot ce aveti de facut mai tarziu.
Tratament. Acesta depinde, in mod evident, de cauza sului. Daca bebelusul dumneavoastra ge din cauza durerilor de urechi, tratamentul inseamna sa ocupati de
durerea de urechi, iar detaliile le gasiti in modulul special din aceasta sectiune.
Pentru copilul care are dureri,paracetamolul si ibupmfenul pot fi calmante foarte eficiente, iar detaliile Ic gasiti la sfarsitul sectiunilor.
Prevenire. Deoarece nu putem intelege pe deplin de ce unii copii g mai mult decat altii, este dificil sa oferim sfaturi foarte utile pentru prevenirea sului la nou-nascuti. Unii pediatri au sugerat ca bebelusii inta rapid ca sul este cea mai buna metoda de a capata atentie sau de a li se face pe plac si ca, daca parintii intervin repede - schimband scutecul foarte devreme, de exemplu -, atunci ei ar fi capabili sa previna aceasta situatie. Totusi ideea este foarte discuila. Exista, cum spuneam mai devreme, unele do ca purtarea copilului in brate sau acordarea unei atentii sporite poate impiedica sul la anumiti copii.
Do stiintifice clare ca se poate preveni un anumit tip de s exista in situatia in care copilul se trezeste in mod repetat in timpul noptii si ge pana este hranit. Multi parinti isi hranesc copilul pana cand adoarme. E ce foarte natural, il hraniti pana atipeste in brate, apoi il puneti usor in pat si indepartati in rful picioarelor. Problema este urmatoarea: copilul a intat acum ca modul natural de a adormi este sa aiba ce in gura - sfarcul sau tetina. Cand se trezeste, ge pana cand sfarcul sau tetina isi vor relua locul, si abia atunci adormi din nou.
Pe de alta parte, daca parintii, dupa ce l-au hranit, il vor trezi usurel pe bebelus inainte de a-l culca, acesta aluneca in
somn fara nimic in gura, asa ca atunci cand se trezi - ceea ce este ineviil in timpul noptii - putea adormi din nou fara ajutorul mamei. Aceasta idee are sens nu numai in teorie; s-a demonstrat ca ea functioneaza si in practica. Dar fi de ajutor numai la urmatorul copil, nu si la acesta care ge acum!
