Simptorne. Sunt sigur ca veti recunoaste suflul suierat daca-I veti auzi. Este un sunet ascutit pe care-l fac plamanii copilului atunci cand el expira. Nu este sunetul pe care-l emit copin cand inspira si nici cel pe care-l produc adesea cand sunt raciti, dar care dispare in urma tusei.
Pentru a intelege cauzele suflului suierat trebuie sa intelegeti anatomia de baza a plamanilor. Asa cum am mai explicat in modulul Copilul tuseste, trebuie sa imaginati caile aeriene din plamani asemenea unui copac intors cu crengile in jos. Trunchiul este traheea, calea aeriana principala care coboara din gatlej. Ramurile sau bronhiile se ingusteaza tot mai mult devenind bronhiole si alveole, echilentele celor mai mici ra-murele.

Functia primordiala a plamanilor este de a permite oxigenului sa patrunda in sange prin membranele subtiri ale celor mai fine cai aeriene. In acelasi timp, ei permit dioxidului de carbon sa fie eliminat din sange.
Suflul suierat apare atunci cand ce obstructioneaza fluxul liber de aer. Imaginati- ca suflati aer printr-un furtun scurt. Nu veti auzi, in mod normal, nici un sunet. insa, daca strangeti intre degete capatul furtunului, ingustandu-l, veti auzi zgomotul aerului care trece de obstructie. in acelasi mod, orice obstructioneaza in mod semnificativ fluxul de aer poate provoca suflul suierat.Cauze. Principalele cauze ale suflului suierat sunt bronsio-lita si astmul. Bronsiolita apare de obicei pana la sase luni, in timp ce astmul devine mai frecvent dupa aceasta rsta.

Bronsiolita
Bronsiolita (inflamatia bronhiolelor) este o infectie care afecteaza sugarii, cauzata de virusul respirator sincitial, acelasi virus care provoaca crupul la copin mai mari. Desi apare cel mai frecvent in primele sase luni de viata, poate afecta copin pana la rsta de 18 luni. Simptomele tipice sunt de felul urmator: mai intai copilului ii curge nasul, are frisoane si eventual o febra usoara, insa foarte rapid incepe sa respire suierat, situatie care se inrautateste noaptea.

Cu toate ca in general este o afectiune destul de usoara, poate avea si forme grave, si de aceea, daca ingrijoreaza felul in care copilul se lupta sa respire, nu ezitati sa adresati urgent unui doctor. Semnele ca bebelusul are dificultati de respiratie sunt respiratia rapida, invinetirea, infun-darea spatiilor dintre coaste si de sub coastele cele mai de jos, suferinta vizibila si contractura muschilor din jurul umerilor si gatului.
Bronsiolita gra necesita internare in spital, unde copilul fi supus unui tratament cu oxigen si umidificare, poate si cu antibiotice daca se banuieste existenta unei infectii secundare. Nu este exclusa, desi e neobisnuita, o recidi a bronsiolitei.

Astmul
De-a lungul intregii copilarii, cea mai frecventa cauza a respiratiei suierate este de departe astmul - si asupra acestei afectiuni se concentra restul acestui modul. Totusi, exista si alte cauze posibile si este corect sa spunem ca nu tot ce suiera e astm. Celelalte probleme importante care pot fi confundate cu astmul sunt epiglotita si inhalarea unui corp strain, care vor fi tratate separat la sfarsitul acestui modul. intr-ader, daca ganditi la descrierea plamanilor pe care am facut-o mai inainte, veti intelege ca blocarea la orice nivel a unei cai aeriene poate declansa suflul suierat. De exemplu, o aluna inhalata poate duce la obstructia uneia dintre bronhiile principale.

Prima problema care apare in astm este inflamarea captuselii bronhiilor. Bronhiile sunt captusite cu un tesut cunoscut sub numele de mucoasa, foarte asemanator cu tesutul ce captuseste interiorul nasului. Cand sunteti raciti, simtiti ca tesutul din nas se umfla si se congestioneaza; acelasi lucru se poate intampla si cu captuseala cailor aeriene. Multi alti factori in afara de raceli pot provoca congestionarea mucoasei nazale, printre care fumul, iritatiile, infectiile, schimbarile bruste de temperatura si asa mai departe.
Exact acelasi lucru este labil si pentru caile aeriene. Oricare dintre noi ajunge sa sufle suierat in anumite conditii.

Eu nu sufar de astm, dar, daca as ajunge intr-o camera plina de pori acizi, as incepe sa suier. Singura diferenta dintre mine si cine cu astm este nivelul de iritatie sau de stimulare necesar pentru a cauza inflamatia si a provoca suieratul. Pragurile noastre sunt diferite. Pentru mine poate fi vorba de pori acizi, in timp ce pentru un astmatic sunt de ajuns cate graunte de polen. Dar principiul este identic. Cand intr-o familie exista un caz de astm, pragul suieratului pentru toti membrii familiei tinde sa fie mai jos si nu este nevoie de cine stie ce pentru a provoca suieratul. Apropo, astmul este mult mai frecvent in familiile atopice - familii cu istorie medicala de eczema, alergie la lan sau astm. Dar simplul fapt ca micutul dumneavoastra are una dintre aceste afectiuni nu inseamna ca celelalte sunt ineviile.

Principalii factori iritanti care provoaca suflul suierat sunt:
Infectiile
Alergiile
Schimbarile de temperatura
Emotiile
Exercitiile fizice.
Pentru unii copii un anumit stimul este mai important decat ceilalti. De exemplu, unii copii vor sufla suierat daca alearga, in timp ce altii vor suiera daca sunt expusi la polen. Am consultat numerosi copii care pareau sa sufle suierat doar din cauza unor infectii, in timp ce la altii suieratul era sezonier, legat de alergii si asa mai departe. Modelul este unic pentru fiecare individ, totusi efectul este identic. Captuseala bronhiilor se congestioneaza si se inflameaza, iar aceasta obstructie a fluxului de aer provoaca suieratul.

Cand sa apelati la un doctor. Eu consider ca toti copin care respira suierat trebuie examinati de un doctor. Daca simptomul este grav - situatie in care copilul isi pierde complet suflul -, atunci trebuie sa mergeti la doctor imediat, dar, daca c numai o tulburare minora, siliti un consult de rutina. Copilul poate sufla suierat doar dupa efort sau poate ca tusea si suieratul se inrautatesc numai dimineata. Pentru ambele situatii exista tratamente, asa ca nu feriti sa apelati la un doctor de teama sa nu aflati ca este astm, asa cum mi-a spus de curand o mama. in ziua de azi se pot face foarte multe pentru a trata astmul si un diagnostic corect inseamna ca se poate urma tratamentul corect, si nu tratamente repetate cu antibiotice sau cu alte medicamente inutile.

Cum puteti ajuta copilul. Cel mai important lucru pe care-l puteti face este sa detectati suieratul si sa cereti asistenta medicala atunci cand este cazul. Daca aveti dubii in ce priveste simptomclc copilului in faza de inceput, de ce n-ati tine un jurnal pentru o saptamana-doua? Notati exact cand apare suieratul: intr-un anume moment al zilei sau al noptii? Este afectat de efort sau de emotie? Informatiile de acest gen ii pot usura doctorului sarcina de a pune diagnosticul corect.
Daca doctorul pune diagnosticul de astm, atunci aflati cat se poate de mult despre aceasta afectiune. Puneti intrebari. intrebati doctorul sau asistenta daca nu au brosuri ori pliante cu informatii despre astm.
Intelegand aceasta afectiune puteti s-o controlati si s-o tratati mult mai bine. Multe centre medicale au in ziua de azi specialisti in astm pregatiti sa discute cu dumneavoastra o gama larga de optiuni in privinta tratamentului, numai nu temeti sa apelati la ei.
Tratament. in anexa prezint in amanunt diferite tipuri de medicamente care pot fi folosite pentru astm, asa ca nu am sa le trec in revista aici. Totusi, trebuie sa accentuez cate lucruri:
Nu exista leac pentru astm. Scopul tratamentului este de a-l controla, astfel incat copilul sa poata duce o viata absolut normala si acti. Majoritatea copiilor se vindeca de astm pe masura ce cresc.

Astmul nu e un motiv pentru ca un copil sa fie mai putin activ decat alti copii de rsta lui. De vreme ce unii sportivi de rf sunt astmatici, nu exista nici un motiv ca astmul sa-I opreasca pe copil sa se bucure de sport.
Daca doctorul prescrie un medicament preventiv - de obicei o substanta de inhalat - folositi-l regulat. Scopul lui este sa previna simptomele. Daca opriti tratamentul cand copilul este mai bine, este foarte probabil ca simptomele sa se declanseze din nou.
S-ar putea ca doctorul sa sfatuiasca sa tineti un jurnal al capacitatii respiratorii a copilului. Folosind un dispozitiv special, se poate masura cat de normala sau de suieratoare este respiratia copilului. insemnarile regulate in jurnal vor ajuta medicul sa decida forma corecta si puterea oricarui tip de tratament.

Nu exista nici o doda ca tratamentul ar opri cresterea copilului, in schimb exista o multime de do ca un copil cu astm nctratat creste mai putin bine decat alti copii. A tine astmul sub control e important.
Prevenire. Exista (in afara de utilizarea medicatiei adecte, in mod continuu) o regula de aur, destul de previzibila, pentru reducerea gravitatii si frecventei crizelor de astm: interdictia de a fuma in casa.
In plus, exista do serioase ca hranirea la san reduce probabilitatea aparitiei astmului. Nu-l exclude cu totul, dar cu siguranta ajuta.

Epiglotita este extrem de rara, dar extrem de gra. Epi-glota este o lama de cartilagiu din fundul gatului. Apropo, in ciuda convingerii larg raspandite, epiglota nu este omusorul pe care-l vedeti suspendat in fundul gatului, care se numeste stiintific uvula. in mod normal, epiglota inchide intrarea in trahee atunci cand inghititi, impiedicand inhalarea mancarii sau
a bauturii.
Epiglotita este o infectie, de obicei cauzata de un virus, care duce la umflarea gra si brusca a epiglotei, ceea ce afecteaza serios respiratia. Simptomele tipice sunt urmatoarele:
Copilul face febra brusc, se simte rau, are o tuse ca de crup.

Copilul se chinuie sa respire, proces insotit de contractia muschilor dintre si din josul coastelor, ca si de dilatarea narilor.
Copilul poate deveni incapabil sa mai inghita ce, chiar si sali, asa ca scurgerea salivei din gura este un simptom frecvent.
Pe masura ce afectiunea se agraveaza, copilul isi pierde tot mai mult suflul, and respiratia rapida si pulsul crescut. Daca se intampla asa, cereti ajutor medical IMEDIAT, fiind vorba de o urgenta serioasa. NU incercati sub nici o forma sa uitati in gatul copilului, deoarece reflexul de a vomita ii poate inrautati considerabil starea.
Tratamentul la spital consta din oxigen, steroizi si probabil intubatie - inserarea unui tub pentru a permite oxigenului sa patrunda dincolo de obstructie. Aceasta afectiune este rara, eu am intalnit numai un caz in peste 20 de ani, dar e foarte important sa fie cunoscuta.

Sufocarea (inhalarea unui corp strain)
Copilul mic are tendinta de a inhala obiecte mici - incepand de la alune si bombonele, pana la piese Lego si margeluse. Daca vedeti ca are dificultati de respiratie sau ca nu mai respira si credeti ca a inhalat ce, atunci urmati aceste sfaturi:
La copin sub un an
ingenunchiati cu un picior pe podea si puneti copilul peste picior sau peste brat, astfel incat capul sa-i fie mai jos decat pieptul.
Folosind podul palmei, dati-i copilului trei sau patru lovituri scurte pe spate, intre omoplati.
Daca corpul strain iese, este in regula. Daca nu, intoarceti copilul cu fata in sus, puneti degetul aratator si cel mijlociu in centrul pieptului copilului, chiar sub linia mameloanelor, si apasati rapid de patru ori.

Daca vedeti corpul strain ajuns in gura copilului, bagati un deget si scoateti-l incetisor afara.
Daca nici una dintre aceste metode nu a dat rezultate, incepeti respiratia artificiala. Daca este cine cu dumneavoastra, cereti sa sune urgent la salre. Daca sunteti singur(a), faceti de doua ori ciclul de respiratie artificiala si apoi sunati la salre, dupa care reveniti la respiratia artificiala.
Pentru un bebelus de aceasta rsta, respiratia artificiala se face astfel: indreptati-i gatul, ridicati-i usor barbia, acope-riti-i gura si nasul cu gura dumneavoastra, apoi suflati aer de ajuns de tare ca sa-i vedeti pieptul cum se umfla si se dezumfla. Dupa fiecare respiratie, indepartati- scurt gura lasand acrul sa iasa din gura copilului, apoi reluati ciclul intr-un ritm de 20 de respiratii pe minut.

Continuati respiratia artificiala pana cand copilul incepe sa respire spontan sau pana cand vine salrea.
La copin peste un an
- Aplicati manevra Heimlich, dupa cum urmeaza: A) Daca copilul e ridicat, in picioare sau asezat, plasati- in spatele lui si puneti- pumnul pe burtica lui intre buric si osul pieptului. Puneti cealalta mana peste pumn si apasati scurt in sus de patru ori, in succesiune rapida, ca intr-o foarte viguroasa imbratisare barbateasca. Acest lucru duce foarte frecvent la expulzarea corpului strain.
B) Daca copilul sta culcat, trebuie sa recreati aceeasi miscare, ingenunchiati langa copil, puneti- o mana pe burtica lui intre buric si osul pieptului, puneti cealalta mana peste prima, apoi apasati tare spre sus de patru ori. Deschideti bland gura copilului si daca vedeti corpul strain scoatcti-l afara.

Daca nu-l vedeti, nu bagati degetul dupa el deoarece il puteti impinge foarte usor inapoi.
- Daca copilul inca nu respira, incepeti respiratia artificiala. Dati-i capul un pic pe spate, ridicati-i falca atat cat sa fie impinsa usor inainte. Strangeti cu degetele nasul copilului astfel ca aerul sa nu poata trece, apoi puneti gura peste a copilului si suflati cat sa-i umflati pieptul. Poate sa fie nevoie doar sa suflati relativ bland. Permiteti aerului sa iasa dupa fiecare respiratie. Continuati in ritm de circa 15 respiratii pe minut.
Cereti cui sa sune imediat la salre. Daca sunteti singura) incercati sa nu intrati in panica. Faceti intregul ciclu de respiratie artificiala de doua ori, dupa care sunati la salre. Apoi reveniti la copil si reluati respiratia artificala pana cand ori copilul incepe sa respire in mod spontan, ori soseste ambulanta.

Si la sugari si la copii mai mari, daca inhaleaza un corp strain, dar inca pot sa respire, tusind sau inecandu-se, rog nu loviti copilul pe spate deoarece puteti impinge corpul strain mai jos, in plamani. incercati sa calmati copilul. Tusea poate elimina corpul strain, dar daca nu se intampla asta mergeti direct la spital. Daca situatia se inrautateste, urmati sfaturile de mai inainte. Chiar daca micutul pare sa se simta mai bine, mergeti totusi la un control pentru a verifica daca corpul strain a fost eliminat de-a binelea. Cateodata corpul strain formeaza un fel de dop intr-o cale aeriana si poate provoca o forma de pneumonie in partea de plaman aflata dincolo de blocaj. intr-ader, cateodata copin pot inhala un corp strain si primul semn este o tuse persistenta. Atunci problema poate fi diagnosticata numai prin radiografie.