Conlsiile sunt o afectiune inspaimantatoare. Cei mai multi parinti sunt neajutorati atunci cand copilul lor are o criza de conlsii, mai ales daca se intampla pentru prima data. Parintii se simt si mai dezorientati atunci cand incearca sa se lamureasca daca a fost vorba de conlsii sau numai de un lesin ( p. 239), sau chiar numai de frisonul care insoteste uneori temperatura marc. Acest modul va explica diversele tipuri de conlsii, va enumera cauzele si va va da sfaturi ca sa faceti fata situatiei. Apropo, este important sa realizati ca nu orice copil care are conlsii este neaparat epileptic.

Desi nu sunt diferente intre o criza de conlsii AobisnuitaA si o criza epileptica, un copil poate fi etichetat drept epileptic numai daca are crize repetate ai caror factori declansatori nu sunt evidenti.
Ce sunt conlsiile?
Conlsiile sunt de obicei provocate de declansarea unei activitati anormale in creier. Creierul functioneaza in mod normal ca un computer care transmite miliarde de impulsuri electrice intre celulele nervoase ce controleaza toate functiile corpului. In mod normal, aceasta intreaga activitate electrica este foarte bine controlata. Cand se produc conlsii, toate mesajele creierului se amesteca, rezultand o hiperactivitate neinhibata a celulelor creierului, care intrerupe temporar functionarea cerebrala normala.

Conlsiile pot fi de doua tipuri principale: generalizate, care implica intregul creier, si de foca?; care afecteaza doar anumite parti ale creierului.
La copii se deosebesc doua tipuri de conlsii - Aconlsiile tonic-cloniccA (denumite candva si grand mal) si Acriza de absentaA (denumita si petit mal). in cazul unei crize tonic-clonicc copilul isi\'pierde cunostinta, devine rigid, cade, iar apoi e posibil ca membrele sa-i tremure incontrolabil. Este cel mai frecvent tip de criza, ce poate fi asociat totodata cu muscarea limbii, incontinenta (pierdere de urina) si este urmat de o perioada de somnolenta si probabil amnezie cu privire la ceea ce s-a intamplat.
In crizele de absenta copilul se opreste brusc din ceea ce face, arata absent, se uita in gol, dupa care continua ceea ce facea inainte. Aceste crize pot aparea tara ca cineva sa le observe macar - multi cred ca, de fapt, copilul Aviseaza cu ochii deschisiA.
Exista peste 40 de tipuri diferite de conlsii si fiecare dintre cei care traiesc asa ceva este afectat in alt fel. Societatea Britanica de Epilepsie editeaza doua brosuri excelente, AEpilepsia si voiA si AEpilepsia si copinA, pe care vi le recomand daca vreti sa intelegeti subiectul.
Doua tipuri de conlsii se intalnesc foarte frecvent la copii - conlsiile febrile si cele epileptice.

a Conlsiile febrile
De departe cele mai raspandite sunt conlsiile febrile, care apar de obicei intre sase luni si cinci ani - majoritatea avand loc in al doilea an de viata. Sunt asociate cu si totodata declansate de cresterea brusca a temperaturii. Aproximativ 4% dintre copii au cel putin o data acest tip de conlsii si cel mai adesea se constata ca afectiunea a mai aparut in familie. Cauze. Criza poate fi declansata de orice provoaca respectiva crestere de temperatura - de exemplu, o infectie a urechii, o infectie urinara sau durerea in gat. Oricare dintre noi, daca am fi supusi unei temperaturi suficient de mari, am avea o asemenea criza din pricina perturbarii provocate in activitatea creierului.

Creierul copilului cu conlsii febrile pare sa fie mai sensibil la schimbarile de temperatura: din acest motiv, are loc o descarcare electrica in creier, ducand la conlsii generalizate care pot dura cateva minute bune. Simptomele conlsiilor febrile pot fi foarte asemanatoare cu ale altor tipuri de conlsii: copilul isi pierde cunostinta, iar bratele si picioarele ii zvacnesc incontrolabil timp de cateva minute. De regula, este somnolent dupa ce isi revine.
Cand sa apelati la un doctor. in cazul in care copilul are o prima criza de conlsii febrile, chemati un doctor. Este absolut necesar ca la prima criza copilul sa fie examinat de un doctor care sa lamureasca daca diagnosticul este, intr-adevar, de conlsii febrile. Probabil copilul va fi internat in spital, ceea ce la urmatoarele crize nu e neaparat necesar.

Cum puteti ajuta copilul
a La prima criza de conlsii, chemati doctorul.
a Culcati copilul pe podea, departe de orice obiect tare sau ascutit.
a Culcati copilul pe o parte, astfel incat saliva ori mucusul sa i se scurga din gura, prevenind inhalarea lor.
a Racoriti copilul. Dezbracati-l si, daca se poate, stergeti-l cu un burete umezit in apa calaie pentru a-i scadea temperatura. Nu asezati copilul in apropierea unei surse de caldura-e o reteta sigura de prelungire a conlsiilor.
a Nu bagati nimic in gura copilului ca sa muste. I-ar putea rupe vreun dinte si face mai mult rau decat bine.
a Daca nu este prima criza de conlsii sau daca dureaza mai mult de zece minute, chemati un doctor ori salvarea.

a Dupa ce urgenta a trecut, discutati cu doctorul posibilita-tea.de a va da un medicament anticonlsiv, pe care sa i-l puteti administra copilului data viitoare.
Tratament. in cazul in care conlsiile au durat mai mult de 15 minute, doctorul va va da probabil un medicament anticonlsiv. Cel mai frecvent utilizat este diazepamul, care se administreaza de obicei rectal, cu un aplicator special.
Prevenire. Pentru a preveni viitoare crize de conlsii, actionati prompt imediat ce copilul pare sa faca temperatura mare. Dati-i paracetamol, dczbracati-l de hainele in plus, ba chiar ster-geti-l cu un burete umezit in apa calaie. in cazul in care conlsiile febrile continua in ciuda acestor masuri, copilul poate avea nevoie de medicatie pentru a preveni crizele viitoare.

Este foarte probabil ca in jurul varstei de sase ani sa scape complet de aceste crize. Numai aproximativ un copil din cincizeci cu conlsii febrile ajunge sa faca epilepsie. In plus, un studiu recent efectuat pe 300 de copii care au at conlsii febrile a aratat ca la varsta de 14 ani coeficientul de inteligenta si performantele lor intelectuale erau la fel de bune ca ale copiilor care nu asesera nici o criza. .
a EpilepsiaIn Marea Britanie, o persoana din 130 are epilepsie, asa ca aceasta afectiune e departe de a fi o raritate. Este o tulburare a creierului care produce in mod spontan o dezordine in activitatea sa electrica, dar, in ciuda a ceea ce se crede, cei mai multi copii cu epilepsie au o inteligenta absolut normala.

Simptome. Crizele de epilepsie pot lua oricare dintre formele descrise la p. 234.In afara de crizele tonic-clonice si crizele de absenta descrise mai inainte, unele tipuri de criza apar in timpul somnului, ramanand prin urmare nedetectate deoarece nimeni nu le vede.
Singurul indiciu al acestor crize nocturne poate fi limba muscata sau alt simptom asociat. in copilarie pot aparea si asa-nu-mitele spasme infantile, care se produc de cateva ori pe zi. Ele se manifesta brusc si constau din episoade scurte si violente, in cursul carora copilul se ghemuieste si apoi isi destinde intregul corp, dupa care se relaxeaza cu un strigat scurt, ascutit. Aceasta afectiune e foarte rara, dar poate fi foarte grava si de aceea este vital sa fie diagnosticata cat mai din timp.

Cand sa apelati la un doctor. Duceti copilul la spital pentru examene amanuntite imediat dupa ce a at o prima asemenea criza. Va fi supus, printre altele, la un examen numit electroencefalograma (EEG), care masoara activitatea electrica a creierului si poate indica despre ce tip de conlsii c vorba si care este cauza lor.
Cum puteti ajuta copilul. Societatea Britanica de Epilepsie face o seric de recomandari cu privire la ajutorul pe care-l puteti da copilului cu epilepsie, lata o parte dintre ele:
a Acceptati copilul drept ceea ce este - o persoana, altminteri normala, care se intampla sa aiba conlsii - si incurajati-l sa vada lucrurile la fel
a Aveti grija ca fiecare dintre copin pe care-i aveti sa primeasca o parte egala din afectiunea, timpul si energia dumneavoastra

a Conccntrati-va asupra lucrurilor pe care copilul Ie poate face, si nu asupra celor pe care nu le poate face
a Distrati-va impreuna, ca o familie unita
a Nu va grabiti sa-i sariti copilului in ajutor daca nu are nevoie in mod vizibil de ajutor
a Nu va restrangeti viata de familie din pricina epilepsiei
a Nu tratati copilul cu epilepsie altfel decat pe ceilalti
a Nu lasati copilul sa se perceapa pe sine drept bolnav ori sa foloseasca epilepsia drept scuza pentru a nu face anumite lucruri.

Sfaturile oferite de Societatea Britanica de Epilepsie sunt atat de rezonabile si de pozitive incat as indemna pe orice parinte de copil cu epilepsie sa contacteze aceasta asociatie si sa profite de indicatiile lor pline de bun-simt.
Tratament. Daca se dovedeste ca are epilepsie, copilul va trebui sa inceapa un tratament medicamentos care se ia regulat, pentru a preveni conlsiile. De asemenea, daca puteti identifica vreuna dintre cauzele ce declanseaza conlsiile - de exemplu, faptul ca sta prea aproape de televizor -, incercati sa evitati situatia respectiva. Scopul tratamentului este sa permita copilului sa aiba, in masura posibilului, o viata normala si activa. Cei mai multi copii cu epilepsie duc o viata fericita, cu totul normala.

Medicatia trebuie continuata pana cand se constata ca, timp de doi ani, copilul n-a mai at nici o criza. E realmente foarte important sa aveti o atitudine pozitiva, in asa fel incat copilul sa aiba o copilarie cat mai fireasca si mai lipsita de griji.
Prevenire. in stadiile initiale ale epilepsiei, pana cand reusiti sa tineti sub control conlsiile, exista anumite activitati care ar trebui evitate, pentru ca o criza brusca ar putea pune in pericol viata copilului. Printre acestea se numara mersul cu bicicleta pe strazi circulate sau inotul de unul singur (daca un adult inoata alaturi de copil, este in regula).

Ce sa faceti in caz de conlsiiIn mod evident, este esential sa stiti cum sa procedati in momentul in care copilul are o criza de conlsii. Regulile sunt foarte simple:
a Culcati copilul pe podea, pe o parte, in asa fel incat, daca vomita sau daca i se scurge saliva din gura, sa nu se inece.
a Nu bagati nimic in gura copilului. Vechea idee conform careia e bine sa bagati in gura bolnalui o coada de lingura pentru a impiedica muscarea limbii este o idee periculoasa si poate periclita dintii (ca sa nu mai vorbim de lingura!). in orice caz, muscarea limbii, cand se intampla, are loc la inceputul crizelor, asa ca, in momentul in care reusiti sa-i bagati ceva in gura, este deja prea tarziu.

a Nu incercati sa-i tineti in vreun fel limba copilului. S-ar putea sa fiti muscati.
a Pur si simplu, asteptati sa treaca conlsiile. Daca pare a fi o criza prelungita, sau daca se desfasoara altfel decat crizele anterioare, chemati doctorul. in cazul in care copilul are crize regulate, discutati cu doctorul cand anume ar trebui sa-l chemati si cand puteti lasa conlsiile sa treaca de la sine.
a Dupa ce criza s-a sfarsit, verificati respiratia copilului, dar nu treceti niciodata la manevre de resuscitare (cum ar fi resuscitarea cardio-pulmonara - respiratia gura la gura) atata timp cat copilul are conlsii. Multi copii se invinetesc un pic dupa conlsii, dar de obicei isi reiau respiratia normala si isi recapata repede culoarea.

a In cazul in care copilul are temperatura marc, incercati sa-l racoriti dezbracandu-l de o parte din haine, faceti-i vant usor cu un evantai sau chiar stergeti-l cu un burete inmuiat in apa calaie. Nu incercati sa-i administrati paracetamol pe gura in timpul conlsiilor.
a Lesinurile
Cauze. Lesinurile sunt altceva decat crizele de epilepsie, desi uneori este nevoie de examene detaliate pentru a le diferentia. Lesinul e provocat de o scadere brusca a tensiunii arteriale aparent fara nici o cauza, desi cel mai adesea scaderea este asociata cu temperatura mare, cu epuizarea fizica, o camera supraincalzita, suparari puternice ori socuri psihice, sau ridicarea brusca in picioare din pozitia sezand sau ghemuit.

Scaderea tensiunii aduce creierul in situatia de a nu mai primi suficient sange, iar lesinul este modul in care natura ne determina sa ne intindem la orizontala - ceea ce aduce capul la acelasi nivel cu inima, permitand sangelui sa irige din nou creierul.
Simptome. De obicei, copin simt ca vor lesina: se simt infierbantati, se g de un bazait curios in urechi si de pete negre in campul vizual. Copilul poate fi transpirat si palid inainte sa se prabuseasca, pierzandu-si cunostinta. intr-un minut, cel mult doua, isi revine complet. Copilul nu-si musca limba si nu face pipi pe ci, iar daca poate sa se intinda ori sa-si aplece capul intre genunchi este posibil ca lesinul sa nu mai aiba loc. Cu toate acestea, daca are episoade repetate de lesin, doctorul va sugera unele investigatii pentru a se asigura ca lesinurile nu sunt de fapt o forma de conlsii, fie ea si neobisnuita.