Tehnologia centrarii lentilelor aeriene den sticla minerala

TEHNOLOGIA CENTRARII LENTILELOR AERIENE DEN STICLA

MINERALA

1 Generalitati

Centarea lentilelor este necesara datorita influentei pe care o are asupra imaginii produse de lentile. Axa optica a unei lentile este linia dreapta, care uneste centrele de curbura CI si C2 ai celor doi dioptri din care este alcatuita lentila (.2a). Orice lentila, in afara de axa optica, are si o axa geometrica 010 Lentila se considera perfect centrata atunci cand axa ei geometrica coincide cu axa optica. Cand cele doua axe nu coincid, lentila este descentrata (.2b). La o astfel de lentila, grosimea la margine nu mai este constanta pe tot parcursul lentilei, diferenta de grosime creste cu descentrarea.

Starea de centrare a unei lentile este detenriinata de urmatorii parametrii : inclinarea A a axei optice C1C2 fata de axa geometrica de referinta 0102, unghiul a dintre perpendiculara in centrul de curbura, dusa ca axa de referinta si un care contine axa de referinta si excentricitatea e.

In timpul diferitelor operatii prin care trece lentila, sunt multe situatii in care nu este realizata o asezare si prelucrare corecta a lentilei, mai ales in conditiile in care o parte din operatii se executa manual, se intampla ca in final sa rezulte lentile cu descentrari mai mult sau mai putin accentuate. De aceea, centrarea lentilelor inainte de prelucrare este absolut necesara. Cum pozitia axei optice nu se poate determina decat dupa operatia finala de polisare, rezulta ca de la mceput trebuie prevazute adaosuri de prelucrare necesare centrarii lentilei. Acest adaos consta intr-o marire a diametrului lentilei in functie de posibilitatea pe care lentila respectiva, prin caracteristicile ei geometrice, o are de a prezenta in final descentrari mai mult sau mai putin accentuate. In cazul lentilelor cu putere dioptrica mica, chiar la aparitia unui efect mic de prisma, deplasarea axei optice este foarte accentuata, deci adaosul de prelucrare, lasat pentru centrare trebuie sa fie mult marit. In aceasta situatie, a centra o lentila inseamna in primul rand a determina pozitia axei optice, iar apoi a prelucra conturul lentilei fata de aceasta pozitie determinata de axa optica. In acest caz, lentila, odata centrata si asezata in montura, corespunde axei de referinta a sistemului. Operatia de centrare se executa in doua etape :

determinarea axei optice a lentilei si suprapunerea acesteia peste axa de rotatie a arborelui principal al masinii ;

rectificarea suprafetei cilindrice la diametrul dat, pentru a suprapune axa de simetrie cu axa de rotatie a arborelui principal si deci cu axa optica a lentilei. Aceasta operatie se mai numeste si debordare.

Operatia urmatoare este tesirea (fatetarea) lentilelor, necesara deoarece fatetele executate la slefuirea bruta au fost indepartate la prelucrarile anterioare.

Nu este permis ca lentila sa prezinte muchii, caci la cea mai mica atingere se produce stirbirea muchiei, deci sansa de rebutare a lentilei (in special la lentilele cu suprafete concave, la care unghiul dintre suprafata cilindrica si suprafata sferica este ascutit). De aceea, dupa centrare si debordare este necesar sa se efectueze si o tesire finala a lentilelor. Aceasta tesire nu are numai rol de protectie ci poate determina diametrul util al lentilei sau chiar pozitia de asezare a lentilei in montura. Un astfel de fatet nu poate fi executat decat dupa centrarea lentilei.

2 Metode de centrare

Dupa cum s-a prezentat in paragraful anterior, centrarea consta in aducerea la coincidenta a axei optice cu axa mecanica de referinta.

Metodele de centrare - debordare sunt urmatoarele: centrarea lentilelor prin metode optice, centrarea prin metode mecanice si centrarea prin metode optico-mecanice. Alegerea metodei de centrare - debordare este conditionata de dimensiunile si geometria lentilei, de precizia de centrare impusa, precum si de numarul de piese din lotul de fabricatie.

Centrarea si debordarea prin metode optice

Metodele optice de centrare permit determinarea axei optice a lentilei si pozitionarea acesteia in axa de rotatie a masinii de debordat, prin reflectarea imaginii unei surse de lumina p_e suprafetele transparente ale lentilei (centrare prin spot luminos) sau prin refractia luminii prin lentila (centrare prin transparenta). Centrarea prin spot luminos s-a generalizat ca metoda de prelucrare, iar centrarea prir. transparenta se foloseste ca metoda de control.

Avantajele centrarii optice sunt: precizii mari de centrare, masina este relativ simpla, sculele abrazive sunt relativ ieftine, reglarea masinii este usoara si rapida, este suficienta o singura mandrina de centrare pentru un anumit diametru al lentilei.

Centrarea si debordarea mecanica a lentilelor

Principiul centrarii mecanice: atunci cand un dioptru sferic se sprijina pe o muchie circulara, centrul sau de curbura se afla pe axa mandrind, deci el se autocentreaza. Pentru a se autocentra si dioptrii! sferic din exterior, este necesara inca o mandrina identica cu prima si perfect coaxiala, pe care sa se sprijine al doilea dioptru. Precizia centrarii obtinute mecanic (prin autocentrare) isi are limitele ei determinate de posibilitatea producerii fenomenului de alunecare pe un inclinat. In cazul lentilei. unghiul de inclinare a se numeste unghi de pana. O lentila se poate autocentra daca are suma unghiurilor de pana mai mare de 17; sub aceasta valoare fenomenul de autocentrare nu se mai produce. Cu cat suma unghiurilor de pana este mai mare. cu atat precizia centrarii creste. Precizia de centrare prin autocentrare ajunge pana la 0,01 0,02 mm. Masinile pentru centrarea si debordarea mecanica sunt masini de mare productivitate, semiautomate sau automate, cu scule diamantate.

Centrarea optico - mecanica

Centrarea optico - mecanica se realizeaza pe masini asemanatoare cu masinile mecanice de autocentrat (semiautomate sau automate). Permite prelucrarea lentilelor a caror geometrie nu satisface conditia de autocentrare sau a acelora care se pot autocentra, dar necesita o precizie mare de centrare.

Centrarea lentilelor se controleaza dupa operatia de debordare, folosindu-se un aparat optic de control, compus dintr-un colimator, dispozitivul de prindere a lentilei si luneta (microscop) de vizare si masurare. Lentilele centrate pe masini cu monitor se controleaza direct pe aceste masini.