Ochelarul - instrument optic de protectie si corectie a ochilor

OCHELARUL - INSTRUMENT OPTIC DE PROTECTIE SI CORECTIE A OCHILOR

1 Dimensiunile de baza ale ochelarului

La executia ochelarului foarte importanta este studierea dimensiunilor de baza ale acestuia, in concordanta cu aspectele faciale.

Aceste dimensiuni sunt (.l): DD' - linia ochelarului, M si M' - centrele optice ale celor doua lentile, pentru ochiul drept A si pentru ochiul stang A'; a - lungimea lentilei, masurata fata de linia ochelarului DD'; c - distanta dintre cele doua centre optice; d - distanta minima intre lentile; e -latimea seii nazale.

La ochelarii pentru corectie, dimensiunea ^Mc^M se poate mari sau micsora din 2 in 2 mm, atragand dupa sine si modificarea celorlalte marimi caracteristice.

Lungimea lentilei 'a', considerata fata de linia ochelarului nu depinde de dimensiunea 'c', deoarece cu o marime a lentilei mai mica si cu o latime a seii nazale 'e' mai mare, se va obtine aceeasi valoare pentru cota 'c'.

Linia ochelarului DD', este dreapta care uneste centrele optice ale celor doua lentile. Centrul optic al unei lentile este acel punct prin care trece axa optica, punct care are proprietatea, ca orice raza de lumina ce trece_prin_el, nu va fi deariata. Axa optica a unei lentijei^este jfrgapta_eare uneste cele doua centre de curbura ale suprafetei lentilei. Pozitia centrului optic definita teoretic, nu poate fi practic realizata in pozitia ideala, ci cu mici abateri. Aceste abateri duc la descentraj. In general, producatorul de lentile este obligat sa indice pe lentila centrul sau optic. Pozitia centrului optic se verifica cu un

aparat numit (fronti focometruj Descentrarea poate fi in vertical, orizontal sau in diagonala. Importanta liniei ochelarului, rezulta din faptul ca defineste linia centrelor celor doua lentile, dar la randul sau, aceste centre trebuie sa se afle la o anumita distanta intre ele, pe aceasta linie. Distanta intre cele doua centre optice, notata 'c' in .l, trebuie sa corespunda cu distanta intre_p_upilele ochilor (distanta interpupilara). Distanta interpupilara se masoara cu un instrumeni numil/pupilmetru. Din .l, rezulta ca c = a + d. Deci, la ochelari se poate determina distanta intre cele doua centre optice, masurand lungimea lentilei si distanta dintre lentile pe aceeasi directie. Latimea seii nazale 'e', este distanta dintre colturile monturii spre septul nazal si se poate masura de-a lungul liniei ochelarului.

2 Partile componente ale monturilor fabricate din materiale plastice

a) Cadrul

Cadrul reprezinta partea din fata a monturii de ochelari. Rolul sau este de a fixa lentilele. Trebuie avut grija ca aceasta sa nu afecteze campul vizual. In unele cazuri cand se tine cont de estetica si moda, se fac si unele compromisuri. In .2, este reprezentat desenul de executie al unui cadru (executat din material plastic), precum si o serie de dimensiuni caracteristice ale acestuia: 1] - lungimea totala a cadrului; hi - inaltimea totala a cadrului; h - lungimea lentilei masurata fata de linia ochelarului; I12 - inaltimea lentilei masurata pe verticala; I3 - latimea seii nazale care poate varia intre 16 si 24 mm; Lj - lungimea partii de legatura; I13 - inaltimea partii de legatura; I14 - inaltimea seii nazale; Is - lungimea lentilei; I15 - depinde de unghiul 2a si de raza de curbura r; 1₆ - distanta dintre centrele optice ale lentilei. Monturile pentru ochelari trebuie sa fie comode, dar in acelasi timp sa corespunda din punct de vedere medical.

Este foarte important ca montura sa fie astfel potrivita, incat pupila ochiului aflata in repaus, sa corespunda cu centrul O. Inaltimea h.5, valoarea 2a si raza r, asigura un port comod si totodata o asezare corecta din punct de vedere optic.

Lentila se fixeaza in cadru, intr-un canal cu un unghi de 90 (.2) si o adancime de 0.8 mm, de obicei in linia simetrica a grosimii V. Exceptie fac cadrele executate din celuloid cu straturi, din care se poate indeparta. eventual, un strat sau mai multe, prin aschiere.

In cazul cadrului executat din placa de celuloid cu mai multe straturi si diferite culori, prin indepartarea unor straturi cu scopuri decorative se poate obtine o greutate mai mica a ramei. In . 3 partea superioara a cadrului ramane la grosimea de 4 mm, iar pentru restul cadrului se va indeparta unul sau doua straturi pana la dimensiunea de 3,4 mm. Astfel, locasul pentru lentila, va ajunge in linia simetrica a grosimii ce a mai ramas.

Partea de legatura a monturii foloseste pentru atasarea bratelor.

Lungimea si latimea ei depind de marimea bratelor. Partea de legatura se poate prelucra-suV mai multe forme (.4, a - dreapta; b - curbata; c - curbata si taiata; d - semicurbata; e - tesita; f -semiascutita; g- ascutita ).

Montura perivist asigura un camp vizual mult mai bun (.5). Acest tip de montura, poate avea mai multe forme. Caracteristica de baza este ca la montarea lentilelor este nevoie de fire de nylon sau suruburi.

Cadrele se pot executate din: celuloid, acetat de celuloza, celuloid cu un strat de acetat de celuloza, plexiglas, P.V.C.

b) Bratul

Bratul ajuta la fixarea ochelarului pe capul purtatorului. Se cunosc multe tipuri de brate, dar tehnologia lor de fabricatie este aceeasi. Inca de la inceputul executiei, bratul ia fomia si marimea apropiata de marimea finala. Pentru prelucrarea bratelor se folosesc placi de celuloid cu grosimea de 2-4 mm.

La un ochelar executat corect, bratul nu atinge tampla iar pozitia corecta a ochelarului este asigurata prin intermediul oaselor din spatele urechilor. Latimea bratelor depinde de latimea partii de

legatura a cadrului (locul unde bratul este asamblat la cadru cu ajutorul balamalelor). Forma bratelor depinde si de lungimea lor.

Punctele dimensionale ale bratului sunt (.6): E - punctul urechii; SS' - linia bratului; NN' -normala la linia bratului; c - unghiul laturii; Q - centrul balamalei; 1 - lungimea bratului; g - lungimea partii de siguranta; F - unghiul de inclinare al partii de siguranta fata de linia bratului.

Lungimea bratului se poate indica fie pe total, adica de la centrul balamalei pana la punctul inferior al bratului L (.7). sau numai lungimea partiala de la centrul balamalei Q pana la punctul urechii E. Practic, pentru fiecare om. in functie de conuratia capului, se poate stabili lungimea bratului corespunzatoare.

Lungimea bratelor variaza intre 125 si 126 mm si lungimea portiunii de siguranta intre 25 si 40 mm. Bratele montate la cadru sunt reprezentate in .8, unde EE' reprezinta punctele urechilor, W latimea capului, t latimea bitemporala (se considera aceasta cota la 25 mm fata de ul lentilelor; D unghiul bratului fata de normala la ul lentilei). Se mai poate indica pentru montura de ochelari si distanta de la brat pana la partea superioara, respectiv inferioara a cadrului. Avand in vedere aceste dimensiuni, se alege diamentrul necesar al lentilei, pentru a putea acoperi aceste distante. Bratele pot avea si diferite forme (.9a). De obicei, in interiorul bratelor din celuloid, pentru a le mari rezistenta sunt introduse intarituri din metal numite armaturi (.9b). Acestea sunt introduse prin injectare si sunt executate din sarma de alpaca sau alama moale, cu un diametru de 1,5 mm. Lungimea lor depinde de

lungimea bratului si intotdeauna mai mica cu 5.. 10 mm. La unele monturi de ochelari, armaturile

sunt nichelate sau aurite. Bratele pot fi executate si din apiflex, un material flexibil care permite o usoara modelare dupa fizionomia persoanei.

c) Balamalele (sarniere)

Cu ajutorul balamalelor se realizeaza asamblarea bratului la cadru. Se pot executa din alpaca sau alama si pot varia ca forma si dimensiuni. Balamaua se compune dintr-o parte dreapta si o parte stanga. Pentru asamblare este nevoie de suruburi.

Sunt balamale care se pot aplica atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga deopotriva.

Balamalele pot avea latimea de 5, 6, 7. 8 mm. Ele sunt fabricate din alama, bronz sau zinc. Pot fi demontabile (cu surub) sau nedemontabile.

Balamaua este prevazuta cu doua gauri, avand un diametru de 1,2 mm.

Partea care se monteaza pe brat are o lungime mai mare, iar cea care este montata pe cadru este mai scurta si, de asemenea, prevazuta cu doua gauri. O balama este corect montata, atunci cand pentru a deschide bratele trebuie fortata putin, iar cand bratele sunt lasate libere nu cad unul peste celalalt. Suruburile folosite sunt de tipul M 1, 2 sau M 1, 4 si se pot insuruba cu ajutorul surubelnitei. Suruburile trebuie bine stranse: nu trebuie sa se desurubeze cand se misca bratele. Pentru o prindere mai sigura se pot folosi piulite. Dupa felul montarii, balamalele pot fi: ingropate. incastrate. aplicate.

Balamalele ingropate se pot asambla in doua feluri:

prin incalzirea balamalei la 80-85C si aplicarea ei cu penseta pe locul dorit;

prin frezarea unui locas in locul unde se fixeaza balamaua, atat in cadru cat si in brat.

Balamaua incastrata face corp comun cu armatura. Se fixeaza in cadru intr-un locas frezat prin lipire si presare.

Balamalele aplicate sunt nituite, cu nituri avand diametrul de 2 mm si lungimea de 12-l4 mm. Operatia cuprinde urmatoarele faze: gaurirea cadrului si a bratului, executarea nitului, fixarea balamalei, nituirea.

d) Saua nazala (puntea)

Saua este fabricata din material plastic. Se poate clasifica astfel: sa normala, sa in unghi si sa arcuita (ondulata) - . 11 a, b, c.

Ca pozitie fata de cadrul ramei, saua poate fi asezata la mijloc (pe directia liniei ochelarului) sau in partea superioara. Saua nazala este caracterizata prin trei parametri: raza de varf, sageata (distanta de la linia ochelarului la marginea inferioara a seii) si baza (latimea seii).

Dupa format, saua nazala poate fi:

cu lungimea mai mare decat deschiderea A'B'>AB;

cu lungimea egala cu deschiderea A'B^,=AB;

cu lungimea mai mica decat deschiderea A'B'<AB.

Cele .trei cazuri sunt reprezentate in .12, iar in .13 sunt reprezentate diferite forme constructive. Saua nazala este prevazuta cu doua aripioare. Ele sunt pastile din material plastic de diferite forme in functie de fizionomia nasului. Aripioarele sustin greutatea cadrului. Ele sunt asamblate la rama prin lipire, urmand apoi operatia de finisare. In . 14 sunt reprezentate cateva tipuri de aripioare.

e) Nituri si aplicatii metalice

Niturile se folosesc pentru montarea balamalelor. Ele pot fi simple sau prevazute cu diferite aplicatii metalice (ornamentale) executate din alpaca semidura. Niturile folosite au diametrul de 1,4 mm (. 15). De obicei, ele se executa mai lungi decat ar fi nevoie, astfel ca dupa montare sa se poata taia 1,5-2 mm. In . 16 sunt reprezentate ornamente de diferite forme. Acestea pot fi in forma de X, care se monteaza mai ales pe brate sau in forma de V care se monteaza pe cadru.

Aceste aplicatii se executa din alpaca cu o grosime de 0,2 mm. Pentru o montare usoara cele doua nituri trebuie sa fie paralele, iar lungimea lor sa fie aceeasi cu a niturilor simple.

3 Partile componente ale monturilor fabricate din materiale metalice

Metalul este din ce in ce mai folosit pentru fabricarea monturilor pentru ochelari, datorita numeroaselor sale calitati. Monturile din metal (alpaca, nichelate, aurite, tombac, duble, otel inoxidabil) isi pastreaza culoarea, dar isi pot pierde din stralucire.Aceasta se poate reobtine prin frecare cu o carpa moale. Monturile metalice modeme sunt usoare si elegante. Cele mai raspandite sunt monturile_glazant_ (cu surub^Avantajul acestor monturi, este ca forma lentilei nu este strict legata de forma monturii, iar campul vizual este destul de mare. Dezavantajul lor este insa ca lentila se poate sparge relativ usor. Monturile^lazajrt actuale au fost precedate de alte forme mai vechi. Existau monturi formate numai din saua nazala de care erau prinse cele doua lentile si doua brate. Alt tip de montura glazant, avea partea de sus a monturii, iar de saua nazala erau prinse lentilele cu cate un surub. Astazi, monturile glazant sunt foarte raspandite, ele se pot adapta la barbati, femei si copii pentru ochelari de corectie sau protectie. Lentilele sunt prinse de partea superioara a monturii, prin cate doua suruburi (. 17).

Partea superioara (. 18) este prevazuta cu doua orificii necesare pentru fixarea lentilelor. Marimea monturii este data de marimile li respectiv fo din desen. Se poate executa din sarma de alpaca, cu un diametru de 1,6 mm.

Pernitele sunt pastille. executate din material plastic, iar suportul din metal, cu diametrul de 1.2 mm. Suportul curbat dupa forma ri^Tlui este sudat de partea superioara a monturii. Pernitele sunt turtite lateral si prezinta pe suprafata lor adancituri, pentru o mai buna fixare pe nasul purtatorului. Ele se pot executa din celuloid sau acetat de celuloza si au diferite forme.

Monturile glazant sunt rame usoare, greutatea lor crescand prin montarea lentilelor. Suportul pernitelor trebuie astfel aranjat, incat montura sa fie bine fixata pe nasul purtatorului.

Bratele si aparatorile sunt reprezentate in . 19. Bratele din metal sunt foarte usoare, au un diametru de 4 mm. La un capat sunt prevazute cu o balama iar in celalalt capat cu aparatori. Balamalele sunt prevazute cu orificii de diametru de 0,8 mm. La montare, balamalele se nituiesc, niturile avand un diametru de 0.7 mm.

Anourile au rolul de a proteja lentila si sunt deseori folosite la monturile glazant. Sunt anouri metalice (.20), diferite ca forma dupa marimea si forma lentilei. Se executa mai ales din duble. In partea interioara se afla un canal cu adancimea de 0,5 mm in unghi de 90 . Pe partea superioara, sunt lipite mici piese rotunde, cu ajutorul carora anoul este montat la partea superioara a monturii cu ajutorul unor suruburi. Anourile sunt perechi pentru dreapta si pentru stanga, iar suruburile sunt de tipul M 1.25x1,5.

Ornamentele sunt montate impreuna cu lentilele la partea superioara a ramei. Pe ornamente sunt sudate doua suruburi M 1,2 x 8 mm si M 1,2 x 12 mm (.21) avand intre ele o distanta de 10 mm. Pentru a proteja lentilele, se mai pot aplica saibe din material plastic sau metalic.

4 Partile componente ale monturilor fabricate din materiale combinate

Monturile combinate sunt foarte placute, deoarece sunt cobinatii de materiale plastice cu metalice. In .22, este reprezentat un ochelar ce are partea superioara din celuloid, iar saua nazala si anourile din metal. De anouri sunt lipite pernite din celuloid cu suporturi din metal. Pernitele (.22) sunt comode si se aseaza usor dupa fizionomia purtatorului de ochelari. Partea superioara a monturii, executata din celuloid se monteaza cu suruburi M 1,4 x 2 mm, fixate in doua locuri spre nazal si spre temporal. Acest tip de montura combinata, este folosita pentru barbati. Bratele sunt executate tot din celuloid si sunt prevazute cu armaturi metalice.

La monturile combinate se folosesc brate combinate. Fabricarea acestor brate este diferita de fabricarea bratelor obisnuite. Un astfel de brat este reprezentat in .23. Monturile de ochelari cu astfel de brate combinate (impletite), se recomanda pentru sportivi si copii. Bratul are capatul mai arcuit, se poate fixa mai strans dupa ureche. Bratul este format din: partea impletita 'a', formata din doua straturi de sarma de alpaca de 0,4 mm grosime. Pentru a-i mari elasticitatea, fiecare strat, dupa impletire, se bate sub forma rotunda.

Impletitura se executa pe arc de otel, cu diametrul de 0,8 mm, iar dupa extragerea arcului se obtine o impletitura cu diametrul de 0,8 mm. O alta componenta a acestui brat. este armatura de metal 'b'. Aceasta armatura este mai scurta si are diametrul de 0,8 mm. Pe armatura se monteaza materialul plastic 'c'. Bratul mai are si o parte de legatura notata pe desen cu 'd', iar la capat se afla terminatia bratului 'e'. Bratul combinat se executa din alpaca nichelata. Daca impletitura este bine executata, ea este deosebit de elastica, se poate indoi in orice directie si isi pastreaza forma.