Examinarea corneei si a sclerei - examenul detaliat

EXAMINAREA CORNEEI SI A SCLEREI

Ispectia preliminara

Se observa aspectul pleoapelor, textura, asezarea pe glob, aspectul si pozitia punctului lacrimal si sacului lacrimal, cantitatea si felul secretiilor pleoapelor, debitul lacrimal, aspectul conjunctivei bulbare si plapebrale, lipezimea corneei, vascularizarea.

Pentru inspectare se folosesc lampa stilou care colimeaza fasciculul de lumina pe cornee. Observarea se face cu ochiul liber sau cu o lupa binoculara purtata pe cap sau in lumina artificiala.

Examenul detaliat

Se face mai bine cu stereomicroscopul cu lampa cu fanta.

Stereomicroscopul poate fi compus din doua microscoape identice cu obiectivul lui, sau din doua microscoape cu un obiectiv comun

Toate biomicroscoapele cu destinatie oftalmica, sunt dotate cu un dispozitiv de iluminat special numit lampa cu fanta si un suport pentru capul subiectului. Suportul are un reazem pentru barbie reglabil in inaltime acoperit cu o foita de hartie care se schimba la fiecare subiect si un reazem pentru frunte. Lampa cu fanta ofera posibilitatea utilizarii mai multor tehnici de iluminare a corneei: iluminare difuza, iluminare directa, iluminare indirecta, retroiluminare sau transiluminare (directa sau indirecta), reflexie speculara, difuzie sclerala, iluminare oscilatorie.

Cu ajutorul iluminarii difuze, se pot localiza leziunile mai mari si pozitia acestora.

Metoda iluminarii indirecte consta in a proiecta pe cornee un spot luminos liniar ingust. Fasciculul luminos, inclinat fata de axa microscopului de vizare si spotul, poate fi rotit prin rotirea fantei. Ingustand latimea spotului si rotind dispozitivul de iluminat in jurul unui ax vertical ce trece prin punctul obiect al microscopului de la 40 la 90, se pun in evidenta eventualele leziuni si adancimea lor.

Retroiluminarea (trasiluminarea) este realizata prin directionarea fasciculului luminos spre o suprafata opaca sau reflectanta - irisul, opacitate a cristalinului sau capsula posterioara in timp ce se pune la punct microscopul pe tesutul in studiu, aflat mai in fata. Reflexia difuza este avantajoasa pentru a pune in evidenta aspectele anormale ale suprafetelor trasparente.

Reflexia speculara consta in a observa corneea dupa directia fasciculului reflectat de suprafata acesteia, dupa legile reflexiei pe oglinzi. Este o reflexie orbitoare. Spotul luminos incident trebuie sa fie foarte ingust. Se pot pune in evidenta concavitati sau excrescente (convexitati) pe suprafata anterioara, prea mici pentru a fi observate in lumina difuza.

Iluminarea indirecta (laterala) se obtine prin focalizarea unui fascicul ingust de lumina, in vecinatatea zonei de studiat, iar axa optica a microscopului face un unghi mare cu directia fasciculului luminos, asa ca depuneri, aglomerari transparente, corpuri straine, leziuni ies in evidenta ca zone intunecate umbrite cu zone inconjuratoare stralucitoare. Se pot pune in evidenta modificari marginale timpurii ale corneei.

Difuzia sclerala (iluminare transclerala): lumina data de lampa cu fanta este focalizata pe limb. intreaga zona limbala pare a fi iluminata cu o lumina difuza. Cu microscopul, folosind un grosiment mediu se pot observa modificari sau leziuni foarte mici ale corneei, ele obturand sau difractand lumina. Prin acest mod de iluminare, leziunile corneene apar mai mari decat sunt. Pentru identificare si localizare precisa, studierea lor trebuie facuta cu iluminare directa si grosisment mare.

Masurarea grosimii si adancimii corneei (pachometrie)

Se foloseste biomicroscopul cu lampa cu fanta. Se proiecteaza pe cornee un fascicul ingust cu lungimea mai mare decat jumatatea diametrului corneean. Axa microscopului face un unghi de aproximativ 60 cu directia fasciculului incident. Se evalueaza calitativ variatia grosimii corneei de la centru la margine (mai subtire la centru).

Se estimeaza grosimea corneei mai precis, daca se ajusteaza pe ea o lentila de contact corneeana cu grosime cunoscuta. Lentila serveste drept element de referinta.

Studiu] topografiei corneene

Examinarea din lateral intr-un paralel cu irisul, a profilului corneei si de deasupra, cand ochiul se roteste in jos, pleoapa superioara fiind trasa in sus, permite evidentierea unor abateri de forma grosolane.

Dispozitivul Placido este un disc cu cercuri concentrice alternativ luminoase si intunecate si un numar de linii paralele. Imaginile prin reflexie pe suprafata corneei ale acestor cercuri si linii, sunt examinate printr-un orificiu central practicat in disc, cu ochiul liber sau cu un sistem optic (lupa). Deformari neregulate ale corneei duc la deformari ale imaginilor liniilor de pe disc.

Exist aparate, numite fotokeratografe construite dupa metoda Placido, ce permit studiul dimensional al abaterilor de forma, folosind fotografia.

Keratometrie (oftalmometrie)

Metoda masoara razele de curbura ale suprafetei anterioare ale corneei.

a) Keratometrul (oftalmometrul) Javal

aparatul se compune dintr-un microscop special, un ghidaj in arc de cerc solidar cu microscopul si doua mire care culiseaza pe ghidaj, iluminate din spate de lampi electrice. Centrul arcului de cerc al ghidajului se aduce in centrul de curbura al ochiului. Cele doua mire sunt geamuri matuite, pe care sunt gravate repere speciale.

Acest aparat masoara puterea corneei si astigmatismul corneean.

b) Keratometrul Bausch - Lomb

are in componenta o oglinda parabolica, ce formeaza imaginea filamentului lampii la infinit. Fasciculul emergent este apoi reflectat de o oglinda a si apoi concentrat de o lentila condensor pe corneea subiectului. Pe fata a a condensorului este realizata o mira sub forma unui cerc decupat intr-un strat metalic opac si doua semne '+' si doua semne '-', dispuse diametral. Imaginea mirei reflectata de suprafata anterioara a corneei este observata printr-un sistem optic, ce permite punerea la punct a imaginilor mirei in ul reticulului ocularului.

c) Topogometre

sunt instrumente pentru masurarea razelor de curbura ale corneei in zonele sale periferice. S-a realizat un topogometru, atasand la keratometrul Bausch and Lomb sau Topcon in partea sa anterioara, un dispozitiv cu o tinta luminoasa care trebuie fixate de subiect. Aceasta tinta se deplaseaza radial si circular fata de axa optica a aparatului, astfel incat sa vina in fata keratometrului diverse zone ale corneei.

Se masoara razele corespunzatoare fiecarei pozitii de fixare si se inregistreaza valorile, realizandu-se in final o harta.

d) Keratometrul Zeiss - Op ton

sistemul sau optic cuprinde doua colimatoare care realizeaza imaginile mirelor asezate exact in ele focale ale suprafetei anterioare a corneei, considerata oglinda.

e) Keraiometrul Zeiss - Jena

este alcatuit din doua colimatoare care realizeaza imaginile testelor la infinit (testele sunt diferite la cele doua colimatoare); microscop cu obiectiv cu tub la infinit.

Imaginile testelor prin suprafata anterioara a corneei se formeaza in ul focal al acesteia.

Cele doua imagini trebuie sa fie in ul focal obiect al obiectivului microscopului.

6 Examinarea sclerei

Se poate face cu lupe de control, oftalmoscop electric, dar este de preferat biomicroscopul cu grosisment variabil si cu sistem de iluminat cu lampa cu fanta.