Daca in
sarcina apar convulsii, gandeste-te "Ar putea fi ele o manifestare a eclampsiei"?
Epilepsia de novo este rara in sarcina. Epilepsia afecteaza aprox. 0,5% din femeile de varsta fertila, astfel incat o maternitate cu 3000 de nasteri pe an va avea aprox. 15 femei epileptice in edenta la orice moment al timpului. Incidenta convulsiilor in sarcina este crescuta la aprox. 25% din femeile epileptice, redusa la aprox. 22% si constanta la restul. Cand creste incidenta convulsiilor aceasta este adesea asociata cu lipsa compliantei fata de medicatie sau cu diminuarea duratei somnului. Recurenta convulsiilor dupa o perioada lunga de acalmie este obisnuita in cursul sarcinii.
Modificari patologice Epilepsia materna (nu si cea paterna) este asociata cu malformatii fetale, in principal cu despicatura labio-palatina. Riscul relativ pentru un fat de a prezenta aceste malformatii ativ cu populatia non-epileptica este 1 daca mama dezvolta
epilepsie dupa sarcina; 2,4 daca ea o dezvolta dupa conceptie dar este netratata cu medicatie adecvata; si 4,7 daca fatul a fost expus la medicamente anticon-vulsivante. Copin mamelor epileptice sub tratament sunt de doua ori mai susceptibili sa dezvolte un anumit tip de malformatie, determinand o rata malformativa de 6%; (o sansa de 94% ca mama sa nasca un copil normal). Malformatiile sunt mai frecvente cand mama ia mai mult de un medicament anticonvulsivant. Incidentele defectelor de tub neural sunt mai mari in cazul administrarii carbamazepinei si valproatului sodic, de aceea screening-ul este recomandabil (p.186).
Conduita Daca o femeie a avut o perioada de remisiune a convulsiilor de 2-3 ani, cel mai bun lucru este incercarea de suprimare a medi-catiei inaintea unei
sarcini ificate1. Pentru regimul terapeutic de suprimare recomandat de MRC (Medical Research Council), MMC p.451).
Acolo unde sunt necesare anticonvulsivantele, doza medicamentului ales trebuie mentinuta la nivelul minim posibil. Monitorizarea plasmatica este necesara pentru ca nivelele plasmatice pot scadea (in particular in trimestrul al treilea de sarcina). Este necesara interpretarea atenta a concentratiilor plasmatice de fenitoina deoarece concentratiile fenitoinei libere pot ramane constante in ciuda scaderii celor ale fenitoinei legate. Trebuie administrate suplimente de folat asociate fenitoinei si fenobarbitonei, suplimentele in doze mici (aprox. 500 (ug/zi) par a fi suficiente. Regimurile" terapeutice pentru status epilepticus sunt similare cu cele aplicate in absenta sarcinii, dar in plus este necesara monitorizarea fetala. Copin proveniti din mame ce iau fenobarbitona, fenitoin si valproat sodic au risc major de
hemoragii neonatale -de aceea administreaza tamina K la acesti copii de la
nastere (p.286).
Nou-nascutii vor elimina postnatal anticonvulsivantele din sange, cu ritmuri diferite. Nou-nascutii pot suferi datorita sevrajului la barbiturice manifestandu-se prin hiperexciilitate, tremuraturi, supt afectat, si ocazional crize convulsive. De obicei asemenea copii necesita doar supraveghere, dar daca tremuraturile sunt accentuate sau prezinta crize convulsive, li se poate administra fenobarbitona 3 -5mg/kg/zi.
Poate fi necesara readaptarea post-partum a medicatiei anticonvulsi-vante. Mamele isi pot
alapta copin in conditii sigure dar fenobarbitona este cel mai bine de etat la mamele care alapteaza, daca este posibil, pentru ca poate cauza somnolenta si sedare la nou-nascut.
