Sindromul cerebelos

SINDROMUL CEREBELOS

Cerebelul e segmentul sistemului nervos central care asigura coordonarea miscarii, tonusul muscular si echilibrul organismului. Anatomic se afla in fosa cerebeloasa posterioara fiind acoperit de cortul cerebelului care il separa de fetele inferioare ale lobilor occipitali. El se gaseste posterior fata de trunchiul cerebral fiind separat de trunchi prin ventricolul 4. Filogenetic se distinge orhicerebelul, poliocerebelul si neocerebelul.

Arhicerebelul are conexiuni cu vestibulul avand rol in mentinerea echilibrului.

Poliocerebelul e reprezentat de portiunea anterioara a cerebelului, primeste informatii de la tendoane si muschi prin intermediul fasciul spino cerebeloase.

Neocerebelul portiunea posterioara a cerebelului care are conexiuni cu scoarta avand rol in coordonare miscarii.

Conexiuile cerebelului se gase 353b14d sc in cei 3 pedunculi cerebelosi

        Inferior leaga cerebelul de maduva spinarii

       

Mijlociu cerebelul se uneste de punte

        Superior prin care are conexiuni cu mezencefalul.

Histologic scoarta cerebelului are 3 atraturi:

-         stratul molecular extern

-         stratul celular sl lui Purkinje

-         straul intern strat granular

!!! stratul mijlociu care trimite eferente catre nucleii cerebelului in nr de 4:

-         nucleul fastigu (nucleul acoperisului )

-         nucleul globosus

-         nucleul emboliform

-         nucleul dintat

Fiziologic controlul cerebelului asupra miscarii e posibil gratie multiplelor aferente pe care le primeste de la sistemul vestibular de la substanta reticulata din trunchiul cerebral,de la scoarta si de la unele organe ( vaz, auz)

Are 3 formatiuni:

1)     coordonarea miscarii consta in contractia armonioasa a diverselor grupe musculare care iau parte la o miscare. Tulburarile de coordonare se numesc ataxie. In mod normal la o miscare participa mai multe grupe de muschi:

-         m. agonisti care initiaza miscarea.

-         m. antagonisti - care se opun si franeaza miscarea muschilor agonisti.

-         m. fixatori - care mentine segmentul de corp intr-o anumita pozitie.

-         m. sinergici care faciliteaza m agonisti.

2)     mentinerea tonusului muscular

3)     mentinerea echilibrului

Ataxia cerebeloasa are o simptomatologie foarte voluminoasa, din acesta cauza simptomatologia e inpartita in:

1)    tulburari in amplitudinea miscarii

In sindromul cerebelos exista o hipermetrie miscarea se realizeaza cu amplitudine mai mare. Probe:

        Proba indice - nas à cerem bolnavului sa duca varful indicelui la nas. Din cauza hipermatriei se depaseste tinta.

        Proba calcai genunchi

        Proba prehensiunii à punem bolnavul sa apuce un obiect si constatam ca deschide mai mult mana in atie cu volumul obiectului, din cauza hipermetriei

        Proba liniilor paralele àcerem bolnavului sa duca linii orizontale, acesta depaseste linia verticala la care trebuie sa se opreasca.

        Proba tonico dinamiei à cerem bolnavului sa ridice membrele superioare in fata pana la nivelul umerilor, aceste va ridica bratul mult mai sus.

2)    tulburari in succesiunea miscarii

Posibilitatea de a efectua miscari alternative in sens opus in mod ritmic si repetat se numeste diadoco cinezie. Tulburarile se numesc adiadoco-cinezie. Probe:

        Proba marionetelor à ii cerem bolnavului sa faca supinatie si pronatie cu bratele.

        Proba bratutului masurii à flexie si extensie a labei piciorului si se constata ca de partea sindromului acut miscarile se fac mai lent si aritmic.

3)    tulburari in sinergia miscarii

Se numeste asinergie. Bolnavul se examineaza in ortostatism, in mers si in decubit dorsal.

        In ortostatism à propa aplecatului pe spate à in mod normal cand se produce o aplecare pe spate in mod reflex intra in actiune muschii sinergici care flecteaza genunchiul astfel incat echilibrul este pastrat. La acesti bolnavi nu se mai contracta muschii sinergici si cad pe spate cand se apleaca pe spate.

        In mers à tendonul ramane in spatele piciorului.

        In decubit dorsal à proba flexiei combinate a coapsei si gambei à in mod normal cand un individ se ridica din clinostatism , sezand fara ajutorul mainilor e posibil prin intrarea in functiune a muschilor sinergici de la membrele inferioare, incat contractandu-se apasa cu calcaiul, astfel avand un punct de sprijin. La cerebelosi se ridica decat cu ajutorul mainilor.

4)    tulburari in continuitatea miscarii

Miscarea nu mai e lina si e intrerupta de tremuratura cerebeloasa. Probe:

        proba indice nas à mana ii va tremura in timpul probei.

Aceste tulburari de amplitudine, de sinergie, de continuitate si succesive se gasesc in mersul, scrisul bolnavului si in vorbit, astfel:

-         mersul e un mers nesigur mers ebrios cu pasi inegali ca ritm, cu tendinta de a cadea intr-o parte.

-         Scrisul se face cu litere mari macrografie din cauza hipermetriei, un scris tremurat.

-         Vocea, din cauza ataxiei muschilor laringelui si faringelui prezinta o voce exploziva, vorbeste ba incet, ba tare.

Etiologie

        Infectioasa inflamatorie à in leuconevraxie ( in scleroza in placi, abcese cerebeloase, tuberculoame, encefalite )

        Toxica à intoxicatie acuta cu alcool, intoxicatie cronica cu plumb, medicamente antiepileptice

        Factori vasculari à accident vascular cerebral ( ischemie, hemoragie, hematom cerebelos )

       

Factori traumatici à traumatisme cranio cerebrale cu afectarea fasciei cerebrale posterioare.

        Factori tumorali à tumori primitive ( astrocitomul, meduloplastomul ), meningioame de ____ cerebrale posterioare, metastaze cerebeloase.

        Boli degenerative neurologice à atrofia spino cerebeloasa ( boala PIER MARY ), ataxiile cerebeloase, degenerescenta cerebeloasa dentorubrica, malformatiile congenitale ( boala ARNOLD PHIORI ) à orificiul occipital e mai mare si cerebelul herniaza dand sindroame cerebeloase.

SINDROM VESTIBULAR

Sistemul vestibular e format din:

1)     labirintul vestibular

2)     nervii vestibulari

3)     nuclei vestibulari

4)     caile vestibulare centrale

5)     proiectia vestibulara de la nivelul scoartei

Labirintul vestibular e format din 3 canale semicirculare si 2 formatiuni ovoide ( utricula si sacula ). Celulele receptoare din ampulele canalelor si din macula, din utricula si sacula merg si fac sinapsa in ganglionul lui Scarpa. Axonii acestui ganglion formeaza nervii vestibulari. Acestia patrund in trunchiul cerebral prin santul bulbo pontin unde fac sinapsa in nucleii vestibular in numar de 4. De aici pornesc caile vestibulare centrale care se proiecteaza pe scoarta cerebrala in lobul temporal.

Fiziologic sistemul vestibular asigura echilibrul, statica si dinamica.

Simptomatologic cuprinde:

1)    vertijul

-         e senzatia de deplasare intr-unul din cele 3 uri ale spatiului,

-         e insotit de greturi, varsaturi,

-         este determinat de schimbarea pozitiei corpului

-         apare sub forma de crize

2)    nistagmusul

-         consta in miscari involuntare, ritmice si sincrone ale globilor oculari, format din 2 componente:

a.      o componenta rapida ( secusa rapida )

b.     o componenta lenta de redresare ( secusa lenta )

-         se produce cand bilnavul priveste la un unghi de 45 grade.

-         secusa rapida da sensul nistagmusului, daca acesta este pe dreapta - bolnavul prezinta un nistagmus orizontal drept.

-         Dupa ul in care se produce:

a)     nistagmus orizontal

b)    nistagmus vertical

c)     nistagmus rotator

-         in afara de aceste nistagmusuri de origine vestibulara, mai exista:

a)     nistagmus congenital acesta e in privirea in fata si secusele sunt egale ( pendulare )

b)    in paralizii de oculomotori

c)     dupa tratamentul cu anticonvulsivante

d)    cand scade acuitatea vixuala

3)    tulburari de echilibru

-         se refera la echilibrul static si dinamic

-         pentru a cerceta echilibrul static avem probele:

a)     proba Romberg picioarele apropiate si il punem sa inchida ochii, in sindromul vestibular bolnavul se dezechilibreaza si cade de partea afectata.

b)    Proba bratelor intinse in pozitia sezanda , bratele in fata, inchide ochii à bratele deviaza spre partea labirintului lezat

c)     Mers in stea 3 pasi inainte si 3 inapoi cu ochii inchisi à de cate ori merge inainte deviaza spre labirintul lezat.

D.p.d.v. topografic sindromul se imparte:

1)     sindrom periferic se produce cand lezarea e fie la nivelul vestibulului, fie la nivelul nervului vestibular.

D.p.d.v. clinic sindromul vestibular de tip periferic se caracterizeaza:

-         vertij f mare

-         greturi si varsaturi

-         nu poate merge

-         nistagmus numai orizontal

-         cu secusa lenta care bate spre labirintul lezat.

Intre aceste semne exista o corelatie, astfel ca la proba Romberg deviaza spre labirintul lezat, in timpul mersului la fel, din aceasta cauza acest sindrom se numeste sindrom vestibular armonic.

Se intalneste in traumatisme oculare, in hemoragii in urechea interna, in intoxicatii cu antibiotice ( streptomicina, kanamicina ). Bolnavul prezinta tulburari de auz sau zgomote in urechea bolnava. Are o evolutie mai buna

2)     Sindrom central lezarea e fie la nivelul nucleilor vestibulari, fie la nivelul cailor vestibulare centrale, fie la nivelul scoartei cerebrale.

Se numeste si dizarminie deoarece bolnavul nu prezinta toate semnele si nu exista legatura intre ele.

-         vestij mai putin intens

-         fara greturi si varsaturi

-         nistagmus orizontal cand leziunea e la nivelul puntii sau vertical cand leziunea e la nivelul mezencefalului sau rotator cand leziunea e la nivelul bulbului.

La proba Romberg bolnavul cade pe spate. In mers nu deviaza numai intr-o singura parte. Nu prezinta tulburari auditive. Acest sindrom e determinat de leziunile nucleilor sau cailor vestibulare centrale si apar in tumori cerebrale, tumori infiltrative, scleroza multipla. Evolutie mult mai rau.