Sindrom neuro - motor de tip central sau sindrom piramidal

SINDROM NEURO - MOTOR DE TIP CENTRAL SAU SINDROM PIRAMIDAL

 

 

Definitie miscarea voluntara este miscarea pe care o efectuam in mod constient. Substratul anatomic al miscarii voluntare este format din 2 neuroni cu pericarionul in circumvolutia frontala ascendenta din lobul frontal, face sinapsa cu neuronul periferic din cornul anterior al maduvei spinarii. Se numeste si sindrom piramidal. Acesti neuroni sunt grupati in 3 arii motorii corticale.

Aria motorie primara in fronta 333c23d la ascendenta, arie care comanda miscarea in hemicorpul de parte opusa. Axonii neuronilor formeaza fasciculul cortico spinal ( piramidal ). Acest fascicul se incruciseaza caudal de bulb si merge in hemimaduva de parte opusa unde face sinapsa cu neuron motor periferic de unde impulsul pleaca la muschi.

Tablou clinic

-         paralizia ( simptom principal )

-         fenomen de eliberare medulara

-        

abolirea reflexelor abdominale si cremasteriene

-         aparitia sincineziilor

Paralizia

I. Dupa intensitate exista:

1)     Plegie deficit motor complex

2)     Pareza deficit motor partial

II.    Dupa localizarea paraliziei exista

1)     monoplegie afecteaza un singur membru

2)     hemiplegie afecteaza membrul inferior si superior de acceasi parte

3)     paraplegie afecteaza membrul inferior

4)     tetraplegie afecteaza toate membrele

Paralizia in acest sindrom este mai accentuata pe flexori la nivelul membrului inferior si pe extensorii la membrul superior.

Fenomelul de eliberare medulara

Se compune din:

1)   hipertonie piramidala

Este determinata de accentuarea reflexului medular. Acesta o pune in evidenta prin rezistenta opusa la extinderea unor grupe musculare. In sindromul neuromotor central este o hipertonie in lama de briceag , adica cedeaza in mod brusc la un moment dat al miscarii. Aceasta hipertonie predomina pe extensori la membrul inferior si pe flexori la membrul superior. Din aceasta cauza bolnavul cu sindrom piramidal are asa numitul mers cosit .

2)   exagerare reflexului osteo tendinos

Sunt exagerate cu suprafata mare de extensie, uneori polikinetice ( se produc mai multe contractii la o singura percutie a tendonului ).

3)   aparitia reflexelor patologice

cel mai important este semnul lui Babinschi se examineaza excitand tegumentul marginii externee a tei de la calcai spre degete s se obtine extensia helucelui cu flexia in evantai a degetelor. Alte semne: reflex Marinescu Radovici, reflex Hoffman.

Abolirea reflexealor abdominale si cremasteriene

Este un semn timpuriu si cu importanta foarte mare.

Aparitia sincineziilor

Sunt miscari care nu se pot face voluntar cu membrele paralizate, dar se pot efectua cand bolnavul face aceeasi miscare cu membrele bolnave.

HEMIPLEGIA

Dupa sediul leziunii poate fi d.p.d.v. topografic:

1)     corticala ( la nivelul cortexului )

2)     capsulara ( la nivelul capsulei interne )

3)     de trunchi cerebral

4)    

medulara ( la nivelul maduvei )

Fiecare fel de hemiplegie se caracterizeaza prin anumite semne:

-         se caracterizeaza prin deficit motor care predomina la un membru sau altul de acceasi parte, daca leziunea e pe frontala ascendenta din partea inferioara este afectata fata si mana, daca leziune e pe partea superioara afecteaza membrul inferior. Acesta hemiplegie este insotita de fenomene corticale: tulburari de vorbire, crize comitiale (epilepsie), somnolenta.

-         deoarece fasciculul piramidal ocupa un loc restrans el este lezat in totalitate si rezulta o hemiplegie globala ( repartizata la membrul inferior sau superior )

-         acesta hemiplegie se caracterizeaza prin faptul ca este insotita de paralizia unui nerv creanian care isi are sediul in trunchiul cerebral. Hemiplegia e de partea opusa leziunii deoarece fasciculul piramidal s-a incrucisat à sindroame alterne ( sindrom VEBER la nivelul mezencefalului )

-         fasciculul piramidal e lezat la nivelul maduvei spinarii à paralizia e de aceeasi parte cu leziunea.

Diagnostic etiologic al hemiplegiei corticale:

1)     factor vascular accident vascular cerebral à da o hemiplegie cu debut brusc si cu posibilitate de remisiune.

2)     Procese expansive intracraniene tumori, metastaze, abcese cerebrale, tuberculoame à dau o hemiplegie cu debut lent, progresivsi cu agravare continua

3)     Factor traumatic traumatisme cranio cerebrale à dau hemiplegie fie prin lezarea directa a scoartei cerebrale, fie prin colectii sanghine (hematoame).

4)     Cauza inflamatorie encefalite, meningite à simptomatologia e mai bogata si un semn important e febra.