De cele mai multe ori parintii si medicul pediatru ajung sa se cunoasca si inteleaga bine in scurt timp, capatand incredere reciproca. Exista uneori, deoarece suntem cu totii oameni, neintelegeri si tensiuni. Acestea sunt de cele mai multe ori usor de evitat sau clarificat daca exista franchete de ambele parti.
Daca problema banilor pentru consultatii se pune de la prima intalnire cu medicul (cu exceptia cazului in care nu constimie o dificultate partea de cheltuieli pentru dvs.) se pot evita multe neintelegeri. Desi s-ar putea sa va jeneze, acest aspect nu trebuie neglijat. Multi doctori scad tarifele de consultatii pentru familiile cu nituri reduse si e bine sa cunoasca astfel de situatii din timp.
Multor proaspeti parinti le e rusine la inceput sa puna intrebari privind
ingrijirea copilului care lor li se par prea marunte, simple sau caraghioase. Nu e cazul sa va faceti astfel de griji. Orice intrebare care va framanta trebuie sa capete raspuns si asta c rolul medicului. Doctorilor le face placere sa raspunda la orice intrebare pot, si cu cat e mai simpla cu atat mai bine.
Chiar daca esti sigura ca doctorul te va bombani daea-l intrebi ceva fara importanta (dar care pe tine te ingrijoreaza), suna-l oricum. Sanatatea copilului e mai importanta decat sensibilitatea doctorului sau a ta.
Se intampla ades'ea ca-doctorul, in timp ce explica parintelui (sa zicem mamei) o anume problema, sa devieze de la subiect si o parte din griji sa nu-si capete raspuns. Daca mama este timida, s-ar putea sa ezite sa-i ceara doctorului sa revina asupra explicatiei, iar apoi sa plece acasa oarecum nemultumita. Nu este cazul, ca trebuie sa capete curajul necesar, sa fie ferma si clara asupra a ceea ce doreste sa afle si sa nu se lase pana ce doctorul nu o lamureste (sau daca iese de sub competenta lui, pana ce fiu ii recomanda un specialist).
Deseori, cand se intorc acasa dupa o vizita la medic, parintii isi aduc aminte ca mai aau o intrebare de pus si le este rusine sa il deranjeze din nou. Dar pentru doctori acest lucru nu constituie un deranj, ci este meseria lor si sunt obisnuiti cu astfel de situatii.
