Bacteriile se pot dezvolta, in afara organismului, in vitro, prin insamantare pe medii nutritive, si/sau in vivo, prin inoculare la animale de laborator sensibile.
Mediul de cultura reprezinta substratul nutritiv folosit pentru cresterea si multiplicarea microorganismelor in conditii artificiale, iar cultura microbiana, totalitatea microorganismelor dezvoltate.
Prin utilizarea mediilor de cultura se pot izola microorganismele in cultura pura, ceea ce permite identificarea lor, studiul unor proprietati caracteristice, prepararea de antigene, vaccinuri si alte produse biologice.
Corectitudinea cercetarilor microbiologice depinde si de calitatea mediilor de cultura, acestea trebuind sa indeplineasca cateva conditii esentiale:
sa aibe un pH optim pentru specia respectiva, de obicei usor alcalin 7,2-7,4;
sa asigure, dupa caz, cerintele de aerobioza sau anaerobioza;
sa aibe un anumit grad de umiditate;
sa fie stabil (trebuie sa-si pastreze toate calitatile initiale pe toata durata incubarii);
sa fie sterile, pentru a nu se dezvolta si alte microorganisme, in afara celor insamantate;
sa se pastreze ferite de contaminare, atat inainte, cat si dupa folosire.
In prepararea mediilor de cultura trebuie respectate urmatoarele etape:
stabilirea retetei, respectarea cantitatii de ingrediente cu amestecul acestora in proportia si ordinea indicata;
verificarea pH-ului, eventual cu ajustarea acestuia;
filtrarea mediului pentru degrosisare (indepartarea sarurilor alcalino-pamantoase);
repartizarea in recipiente adecvate (eprubete, baloane) si sterilizarea in conditii care nu diminueaza proprietatile lor nutritive (autoclavare).
Controlul sterilizarii se face prin mentinerea la termostat 24 ore, timp dupa care mediile trebuie sa ramana in continuare sterile.
CLASIFICAREA MEDIILOR DE CULTURA
a. dupa consistenta
mediile lichide (apa peptonata, bulion): folosite in special pentru studiul unor proprietati ale microorganismelor si obtinerea toxinelor;
medii solide (geloza): utilizate mai ales pentru obtinerea microorganismelor in cultura pura.
medii naturale: nu necesita o prelucrare speciala (lapte, bila, ser, cartof);
medii artificiale: medii la care este obligatorie o prelucrare prealabila, pornind de la proteine animale (carne si organe de vita, faina de peste), sau vegetale (mazare, soia, drojdie);
medii sintetice: sunt acele medii compuse exclusiv din substante chimice (aminoacizi, factori de crestere, saruri). Compozitia mediilor sintetice variaza dupa dorinta experimentatorului, cu ajutorul lor putandu-se studia necesitatile nutritive ale diverselor specii microbiene;
medii semisintetice: sunt acele medii care pe langa substante chimice mai contin si proteine animale sau vegetale.
c. dupa compozitie si mod de utilizare
Medii uzuale sau simple
Pe aceste medii se dezvolta majoritatea microorganismelor, avand in compozitie extract de carne, peptona, clorura de sodiu. Pot fi:
lichide: bulion (utilizat ca mediu de inmultire si mentinere a bacteriilor, serviind ca element de baza pentru obtinerea mediilor lichide complexe), apa peptonata (utilizat ca mediu de imbogatire pentru vibrioni);
solide: geloza simpla (provine din bulion in care se introduce, la cald, fibrele unei alge marine din familia Florideea, cunoscute in comert sub numele de agar-agar, care-i confera acestuia suportul solid). Este utilizata pentru obtinerea fie de colonii izolate, fie de culturi masive, in functie de scopul urmarit (ura 1).
mediul geloza sange (evidentiaza fenomenul de hemoliza caracteristic unor specii bacteriene (stafilococi, streptococi, pneumococi). Pentru izolarea gonococilor, meningococilor se foloseste un mediu derivat al amestecului geloza-sange, si anume, geloza chocolat.Acest mediu consta din sange defibrinat de berbec 5% peste care se toarna geloza incalzita la 70 C. Sub influenta caldurii se produce denaturarea mediului si punerea in libertate de aminoacizi necesari dezvoltarii unor specii bacteriene (ura 2);
medii elective asigura cu precadere dezvoltarea unui germen in raport cu alti germeni
mediul Loeffler cu ser coagulat de bou pentru izolarea bacilului difteric;
medii selective: selecteaza un anumit germen, continand substante bacteriostatice pentru flora de asociatie:
mediul Lowenstein Jensen, cu verde malahit pentru inhibarea florei de asociatie, pentru izolarea bacilului Koch. Mediul mai contine saruri minerale, amidon, ou, glicerina.
mediul Tinsdale, mediul Gundel-Tietz cu telurit de potasiu pentru izolarea bacilului difteric;
ura 2 : Geloza sange
mediul Tinsdale, mediul Gundel-Tietz cu telurit de potasiu pentru izolarea bacilului difteric;
mediul Rogose este un mediu selectiv pentru lactobacili care necesita pentru izolare un pH foarte scazut (amestec de geloza nutritiva topita si racita apoi la 50 C, amestecata extemporaneu cu parti egale de suc de rosii centrifugat in prealabil)
medii pentru izolarea enterobacteriilor (geloza, bila sau saruri biliare, lactoza, indicator - albastru de bromtimol, rosu fenol, tinctura de turnesol):
generale: Istrate-Meitert, Leifson, Mac-Conkey (ura 3);
speciale: Levine (E. coli); Wilson-Blair (Salmonella typhi);
ura 3: Agar Mac Conkey
mediul PPLO pentru izolarea mycoplasmelor este un mediu solid in care s-a introdus cristal-violet si telurit de potasiu pentru inhibarea florei de asociatie. La geloza se adauga ser (cal, bou sau iepure) sau colesterina si glucoza la un pH 7,6-8.
mediul Diudonne este un mediu pentru izolarea veillonellelor si a vibrionilor (apa peptonata hiperalcalina - pH 9-9,2 cu adaus de compusi intermediari de metabolism de tip piruvat, lactat sau oxalacetat);
medii de imbogatire: medii lichide care favorizeaza inmultirea anumitor bacterii patogene inhiband selectiv dezvoltarea florei de asociatie (pentru produsele care contin o cantitate mica de bacterii patogene in raport cu flora saprofita):
mediul OCST (ou, cistina, ser, telurit de potasiu) pentru bacil difteric;
mediul hiperclorurat lichid Chapman pentru stafilococi;
mediul Picke (bulion glucozat 0,2%, cristal-violet si azida de sodiu) pentru streptococ b-hemolitic grup A;
mediul Muller-Kauffmann, mediul cu selenit acid de sodiu pentru izolarea genului Salmonella;
medii diferentiale: diferentiaza diferite tipuri de bacterii:
mediul Drigalski care diferentiaza bacteriile care fermenteaza lactoza de cele care nu fermenteaza lactoza;
medii pentru punerea in evidenta a anumitor proprietati biochimice (de identificare)
medii politrope (TSI, MIU, MILF)
mediul Hiss
mediul Clark-Lubs
mediul Simons (mediul cu citrat)
mediul cu fenilalanina;
mediul cu lizina
mediul cu esculina
medii pentru cultivarea bacteriilor anaerobe: mediul Veillon, mediul Tarozzi, mediul Willis-Hobbs;
medii pentru cultivarea fungilor: mediul Sabouraud (geloza cu zaharuri de tip glucoza 4% sau maltoza 4%).
ACTIUNEA AGENTILOR FIZICI, CHIMICI SI BIOLOGICI ASUPRA BACTERIILOR DEFINIREA TERMENILOR Pentru intelegerea mai clara a actiunii unor [...] |
MECANISMELE DE BAZA ALE PROCESULUI INFECTIOS Procesul infectios se realizeaza prin actiunea combinata, antagonista, a doua categorii de factori: [...] |
RECOLTAREA SI PRELUCRAREA PRODUSELOR PATOLOGICE RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENUL MICROBIOLOGIC Diagnosticul bolilor infectioas [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact