Atropa belladonna (matraguna) face parte din familia Solanaceae.
Administrarea de doze ponderabile isi bazeaza efectele pe cei trei alcaloizi pe caro-i contine ta : atropina, hiosciamina si hioscina. Ca semn si simptome induse de Belladonna notam : dilatarea pupilelor cu tulburari de vedere, uscaciunea si rosirea fa-ringelui, cu sete si disfagie, uscaciunea pielii, cefalee congestiva, halucinatii, depresie generala, eruptie scarlatiniforma, pierderea progresiva a sensibilitatii si a coordonarii motorii. Voisin rezuma in 4 cunte actiunea alopata a atropinei : calor, rubor, dolor si, mai discret, tumor.

Tinctura-mama se prepara din ta intreaga, recoltata in iunie, in momentul infloririi.
Charette considera ca Belladonna excita centrii nervosi si paralizeaza neri periferici. Despre utilizarea homeopatica (silita inca de Hahnemann) si cea alopata a bella-donnei s-a scris foarte mult si fiecare autor important a simtit nevoia sa rezume sententios ceea ce a inteles el din actiunea acestei te.

Tipul Belladonna este amabil cind e sanatos, si nervos si iriil cind se imbolnaveste. Este un indid de aparenta limfatica, dar nervos si simpaticotonic. E foarte sensibil la zgomot, lumina si atingere, raceste usor

mai ales la cap

face usor febra, congestii bruste si olente

din nou, mai ales la cap.

In orice afectiune febrila acuta tipica se administreaza dilutia a 4-a centezimala sau o dilutie mai inalta (de la a 5-a la a 7-a) daca apare si delir. Dupa actiunea unui stimul nociv banal (curent, transpiratie, soare intens), urmata de o congestie brusca olenta, apare, in general spre orele 18, un scurt frison, neinsotit de sete. Senzatia de caldura intensa, care urmeaza repede, e dublata de o sete e (mult mai rar de o frica de a bea). Totusi, bolnavul cauta sa se inveleasca bine. Fata e rosie (dene mai rosie in pozitie sezind) si foarte calda. Ochii sint injectati, pupilele dilatate, bolnavul prezinta o cefalee pulsatila agravata de lumina, zgomot si secuse si ameliorata de legarea capului sau darea lui pe spate (flexie pe ceafa), liniste, repaus si obscuritate. Subiectul e abatut, dar cu tendinta la olenta, calmat insa de ingestia de apa. Transpiratia, calda, se produce mai ales la nivelul partilor acoperite.

Hipersensibilitatea induce insomnie. Episodul se curma tot atit de brusc cum a inceput. in unele cazuri este posibil ca loul clinic sa imbrace forma unei congestii cefalice febrile sau a unei simple cefalei congestive.

Dilutia a 4-a centezimala se foloseste si in tratamentul laringitelor acute congestive, laringitelor striduloase si laringo-traheitelor care apar brusc dupa o raceala, fiind insotite de o senzatie de uscaciune, raguseala, caldura pulsatila, sensibilitate la atingere, senzatie de constrictie spasmodica si cefalee congestiva. Aceeasi dilutie se utilizeaza intr-o serie de conjunctite si blefarite acute, in abcese si furuncule, precum si in mai multe forme de reumatism acut. Belladonna da rezultate si intr-o serie de afectiuni cronice, in care se folosesc dilutii centezimale, de la a 5-a la a 30-a. De pilda, in gusa exoftalmica, Belladonna da rezultate mai ales in printa eretismului circulator (palpitatii, tahicardie) si a tremuraturilor. De asemenea, in durerile congestive, frecvent arzatoare, prezentind cele 4 caracteristici : congestie, aparitie si disparitie bruste, foarte mare sensibilitate la atingere, existenta concomitenta a unor spasme musculare. Dilutii mai joase, de la a 3-a decimala la a 5-a centezimala, se folosesc pentru combaterea incontinentei de urina la indizi pletorici care pierd urina picatura cu picatura, in picioare, mergind sau fiind expusi la aer rece, sau la copii congesti cu somn profund, in timp ce dorm. in sfirsit, Belladona da rezultate si intr-o serie de tulburari menstruale. Charette considera Belladonna drept un remediu eminamente cefalic, alcatuind impreuna cu Hyosciamus si Stramonium trioul de remedii ale delirului si fiind, ca Aconi-tum, Chamomilla si Mercurius, unul dintre importantele antiflogistice ale copilariei.